Date: aprilie 4th, 2012

Legea 407/2006

 

Lege nr. 407/2006

din 09/11/2006

vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic

Publicat in MOF nr. 944 – 22/11/2006

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

   CAPITOLUL I – Dispoziţii generale

Art. 1. – În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

a) administrator – autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi care asigură administrarea faunei de interes cinegetic;

b) atribuire în gestiune – acţiunea prin care administratorul dă dreptul şi obligaţia de gestionare a faunei de interes cinegetic, în condiţiile prezentei legi;

c) braconaj – acţiunea desfăşurată în vederea obţinerii aceloraşi efecte ca şi prin acţiunea de vânătoare, fără a fi îndeplinite condiţiile legale pentru desfăşurarea acesteia din urmă;

d) capcană autorizată – orice dispozitiv folosit în scopul capturării exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic, a cărui utilizare a fost avizată de autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului şi aprobată de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură;

e) cotă de recoltă – numărul de exemplare din fauna de interes cinegetic stabilit anual de către administrator, care se poate vâna în cadrul unui fond cinegetic;

f) Consiliu Naţional de Vânătoare – organismul de avizare şi consultare, cu autoritate ştiinţifică în domeniul cinegetic, care este format din reprezentanţii instituţiilor publice şi private cu atribuţii în domeniul faunei de interes vânătoresc şi al mediului de viaţă al acesteia;

g) drept de vânătoare – dreptul persoanei fizice sau juridice, proprietară a terenurilor pe care sunt arondate fonduri cinegetice, de a beneficia, direct sau indirect, de gestiunea fondului cinegetic, dacă este licenţiată;

h) faună de interes cinegetic – totalitatea exemplarelor din populaţiile din speciile de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, existente pe teritoriul României;

i) fond cinegetic – unitatea de gospodărire cinegetică constituită din fauna de interes cinegetic şi suprafaţa de teren, indiferent de categoria acestuia, indiferent de proprietar şi astfel delimitată încât să asigure o stabilitate cât mai mare faunei de interes cinegetic în interiorul său. Nu se includ în fondurile cinegetice suprafeţele din intravilan, precum şi zona strict protejată şi zona tampon din cuprinsul Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării»;

j) fond cinegetic naţional – totalitatea fondurilor cinegetice din România;

k) gestionar – persoana juridică română care a fost licenţiată în condiţiile legii şi căreia i se atribuie în gestiune fauna de interes cinegetic din cuprinsul unui fond cinegetic;

l) gestionar consacrat – persoana juridică română, licenţiată în condiţiile legii, cu drept de a obţine gestiunea faunei cinegetice de pe un fond cinegetic, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a avut calitatea de gestionar în contractul de gestionare anterior organizării atribuirii directe pentru fondul cinegetic respectiv; contractul de gestionare nu a încetat din culpa sa; îşi manifestă intenţia de a gestiona în continuare fauna cinegetică de pe fondul cinegetic respectiv, nu înregistrează datorii privind plata tarifului de gestionare şi acceptă tariful de gestionare;

m) gestionare – activitatea de gospodărire durabilă a faunei de interes cinegetic din fondurile cinegetice, realizată de gestionari în baza contractelor de gestiune, pe riscul şi răspunderea lor, pentru perioada stabilită prin contractele de gestiune;

n) jujeu – piesa de formă cilindrică, confecţionată prin strunjire, din lemn de esenţă tare, care trebuie purtată de câinii care însoţesc turmele şi cirezile de animale domestice;

o) licenţă – împuternicirea dată de către administrator unei persoane juridice de a gestiona fauna de interes cinegetic, atestată printr-un document oficial;

p) odorivector – substanţa sau produsul, natural ori de sinteză, care răspândeşte un miros ce atrage exemplarele de faună de interes cinegetic şi care permite omului determinarea direcţiei şi controlul deplasării acestora;

q) organizaţie de vânătoare – persoana juridică română constituită în condiţiile legii, pe baza principiului liberei asocieri a vânătorilor, în scopul gestionării durabile a vânatului şi al exercitării vânătorii recreativ-sportive, care poate adera la asociaţii, uniuni sau federaţii naţionale de profil pentru reprezentarea lor la nivel naţional şi internaţional;

r) populaţie optimă – numărul total de exemplare din fauna de interes cinegetic, care coabitează într-un fond cinegetic într-o anumită structură de specii şi într-o anumită structură de vârste în cadrul fiecărei specii, care asigură conservarea biodiversităţii, produce minimum de pagube şi nu prezintă risc pentru populaţia umană;

s) regim cinegetic – ansamblul de norme tehnice, juridice şi economice prin care fauna de interes cinegetic este administrată şi gestionată durabil, în scopul conservării biodiversităţii, menţinerii echilibrului ecologic, exercitării vânătorii şi satisfacerii unor cerinţe social-economice;

ş) staţionar – suprafaţa de teren, împreună cu instalaţiile şi amenajările specifice existente pe aceasta, unde sunt duse exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic care, ca urmare a stării lor, nu mai pot fi lăsate în libertate, existând pericolul ca acestea să moară. Pe aceste suprafeţe sunt asigurate condiţiile de asistenţă sanitar-veterinară corespunzătoare şi condiţiile de viaţă, creştere şi dezvoltare pentru exemplarele respective;

t) tarif de gestionare – suma de bani care se plăteşte anual de către gestionar pentru exploatarea durabilă a faunei cinegetice pe care o gestionează;

ţ) vânat – exemplarul/exemplarele din specia/speciile de interes cinegetic obţinut/obţinute prin acţiunile de vânătoare sau prin acţiunile de braconaj cinegetic;

u) vânătoare – acţiunea de pândire, căutare, stârnire, urmărire, hăituire sau orice altă activitate având ca finalitate capturarea ori uciderea exemplarelor din speciile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, aflate în stare de libertate. Nu constituie acţiune de vânătoare capturarea autorizată a exemplarelor din speciile de interes cinegetic în scop ştiinţific, urmată de eliberarea acestora;

v) vânător – persoana fizică ce practică vânătoarea în condiţiile prezentei legi;

w) zonă de linişte – suprafaţa stabilită în cadrul unui fond cinegetic, delimitată şi marcată pe teren prin semne vizibile şi distinctive, destinată să asigure condiţii de viaţă optime faunei cinegetice existente în cadrul fondului cinegetic respectiv, indiferent de anotimp.

Art. 2. – Fauna de interes cinegetic este resursă naturală regenerabilă, bun public de interes naţional şi internaţional.

Art. 3. – Exercitarea vânătorii se face în scopul asigurării echilibrului ecologic, ameliorării calităţii populaţiilor faunei de interes cinegetic, cercetării ştiinţifice, precum şi în scop didactic sau recreativ-sportiv.

Art. 4. – Nimeni nu are dreptul de a vâna pe terenul proprietatea altuia fără a avea asupra sa autorizaţia de vânătoare, care dovedeşte, în condiţiile prezentei legi, consimţământul proprietarului, al asociaţiei de proprietari sau al celui mandatat de aceştia în acest scop.

(2) Deţinătorii cu orice titlu ai terenurilor incluse în fondurile cinegetice au obligaţia de a permite desfăşurarea acţiunilor de vânătoare autorizate pe terenurile ce le deţin sau aparţin, în condiţiile alin. (1).

Art. 5. – (1) Criteriile de constituire a unui fond cinegetic sunt următoarele:

a) mărimea suprafeţei fondului cinegetic;

b) stabilirea faunei sedentare de interes cinegetic;

c) limitele fondului cinegetic;

d) apartenenţa, de regulă, la acelaşi etaj altitudinal;

e) structura de proprietate asupra terenului. Se urmăreşte, pe cât posibil, constituirea de fonduri cinegetice pe terenuri care aparţin aceluiaşi tip de proprietate;

f) existenţa diversităţii din punct de vedere al folosinţei terenurilor. Se urmăreşte ca în cadrul unui fond cinegetic să existe cât mai multe categorii de folosinţă a terenului;

g) constituirea, în timp, a fondurilor cinegetice.

(2) Suprafaţa unui fond cinegetic va fi de cel puţin5.000 hala câmpie şi în Delta Dunării,7.000 hala deal şi10.000 hala munte.

(3) Suprafaţa minimă necesară pentru un membru vânător este de:

a)150 hala câmpie şi în Delta Dunării;

b)250 hala deal;

c)350 hala munte.

(4) Fondul cinegetic se delimitează pe limite naturale, cum ar fi: culmi, cursuri de apă şi altele asemenea, şi/sau artificiale stabile în timp, cum ar fi: drumuri, căi ferate, autostrăzi, linii electrice, canale de irigaţii sau navigabile şi altele asemenea, uşor identificabile.

(5) Pentru constituirea unui fond cinegetic este necesară îndeplinirea tuturor criteriilor prevăzute la alin. (1).

CAPITOLUL II – Administrarea şi gestionarea fondului cinegetic al României

Art. 6. – (1) Principalele atribuţii ale administratorului pentru protecţia faunei de interes cinegetic şi în domeniul vânătorii sunt următoarele:

a) elaborează strategia privind fondul cinegetic al României;

b) stabileşte criteriile de atribuire în gestiune a fondurilor cinegetice;

c) stabileşte valoarea de pornire pentru licitaţiile pe care le organizează în scopul atribuirii în gestiune a fondurilor cinegetice;

d) stabileşte tariful de gestionare pentru fondurile cinegetice atribuite direct;

e) elaborează metodologia şi reglementările de organizare şi practicare a vânătorii;

f) stabileşte şi aprobă anual, până la data de 15 mai, cotele anuale de recoltă pentru speciile admise la vânătoare, cu avizul autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului; cotele de recoltă astfel aprobate devin obligatorii de realizat, fără alte avize, acorduri sau autorizări suplimentare;

g) propune, în situaţii justificate, modificarea perioadelor legale de vânătoare pentru unele specii de vânat;

h) avizează propunerile de populare a fondurilor cinegetice cu specii de vânat inexistente în libertate în România, pe baza studiilor de impact, avizate de Academia Română şi de autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului;

i) stabileşte, împreună cu reprezentanţii ministerelor de resort, măsurile necesare menţinerii echilibrului ecologic şi prevenirii pagubelor cauzate de vânat şi prin vânătoare culturilor agricole, animalelor domestice şi fondului forestier;

j) ţine evidenţa şi publică anual date referitoare la populaţia de faună cinegetică, starea de sănătate a acesteia, recoltele şi trofeele de vânat;

k) colaborează cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării în vederea stabilirii programelor de învăţământ pentru instituţiile de învăţământ care au ca discipline de studiu fauna cinegetică şi vânătoarea şi în vederea stabilirii programelor de cercetare ştiinţifică în domeniul cinegetic;

l) controlează activitatea cinegetică la toate nivelurile;

m) organizează direct şi coordonează activitatea de combatere a braconajului;

n) organizează documentarea ştiinţifică în managementul cinegetic şi stabileşte sistemul informaţional în domeniul cinegetic;

o) stabileşte criteriile pentru acordarea licenţei de funcţionare gestionarilor fondurilor cinegetice;

p) acordă licenţa de funcţionare gestionarilor fondurilor cinegetice;

q) colaborează cu Ministerul Justiţiei pentru atestarea experţilor tehnici judiciari în vânătoare;

r) emite şi aprobă modelul permiselor de vânătoare şi ţine evidenţa persoanelor care au dobândit calitatea de vânător;

s) emite şi pune la dispoziţie gestionarilor fondurilor cinegetice formularele autorizaţiilor de vânătoare;

ş) stabileşte rasele de câini admise la vânătoare în România;

t) stabileşte, împreună cu Autoritatea Naţională pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor, armele şi categoriile de muniţie care se pot folosi la vânătoare în România;

ţ) iniţiază acţiuni de popularizare a activităţii cinegetice şi de educare a populaţiei în domeniu;

u) participă sau sprijină, după caz, programul colaborărilor internaţionale în domeniul cinegetic;

v) înfiinţează Comisia naţională de evaluare a trofeelor de vânat, cu reprezentare în teritoriu;

x) stabileşte modelul-cadru al contractului de gestionare prin negociere cu reprezentanţii gestionarilor fondurilor cinegetice.

(2) În cadrul administratorului funcţionează un organ distinct, specializat în domeniul cinegetic.

(3) Pe lângă autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură funcţionează Consiliul Naţional de Vânătoare, înfiinţat prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, compus din reprezentanţi ai administratorului, ai autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului, ai autorităţii naţionale sanitare veterinare, ai unităţilor de învăţământ superior şi de cercetare cu profil cinegetic din România şi ai gestionarilor fondurilor cinegetice proporţional cu suprafaţa fondurilor cinegetice gestionate.

(4) Administratorul adoptă orice alte măsuri necesare, în acord cu dispoziţiile legale privind regimul cinegetic.

Art. 7. – Categoriile de gestionari cu care se pot încheia contracte de gestionare a faunei de interes cinegetic sunt următoarele:

a) administratorii pădurilor proprietate privată;

b) administratorii pădurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale;

c) organizaţiile de vânătoare;

d) administratorul pădurilor proprietate publică a statului;

e) instituţiile publice care au ca obiect de activitate cercetarea ştiinţifică în domeniul cinegetic;

f) instituţiile de învăţământ care au ca discipline de studiu vânatul şi vânătoarea.

Art. 8. – (1) Atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice se realizează de către administrator pe fonduri cinegetice, prin următoarele modalităţi:

a) direct;

b) prin licitaţie publică, pentru fondurile cinegetice neatribuite în condiţiile prevăzute la lit. a).

(2) Atribuirea directă prevăzută la alin. (1) lit. a) se realizează pentru următoarele categorii de fonduri cinegetice:

a) fondurile cinegetice pentru care proprietarii, persoane fizice şi/sau juridice, inclusiv unităţile administrativ-teritoriale, individual ori într-o asociaţie legal constituită în scopul propunerii gestionarului faunei cinegetice, fac dovada că au în proprietate terenuri care reprezintă peste 50% din suprafaţa fiecărui fond cinegetic. Acest tip de atribuire se realizează în favoarea gestionarului propus de către proprietarii terenurilor, pentru o perioadă de 10 ani;

b) fondurile cinegetice neatribuite în condiţiile prevăzute la lit. a) se atribuie, în condiţiile legii, după cum urmează:

1. organizaţiilor vânătoreşti care la data atribuirii gestionează cel puţin 5 fonduri cinegetice li se atribuie, în calitate de gestionari consacraţi, la cerere, câte 5 fonduri cinegetice dintre cele pe care le gestionează şi au rămas neatribuite. După atribuirea celor 5 fonduri cinegetice, li se mai atribuie direct încă 50% din numărul fondurilor cinegetice pe care le-au gestionat şi au rămas neatribuite;

2. organizaţiilor vânătoreşti, instituţiilor de învăţământ de stat care au ca discipline de studiu vânatul şi vânătoarea şi instituţiilor de stat care au ca obiect de activitate cercetarea ştiinţifică în domeniul cinegetic, care la data atribuirii gestionează până la 5 fonduri cinegetice, în calitate de gestionari consacraţi, li se atribuie în gestiune, la cerere, aceleaşi fonduri cinegetice rămase neatribuite direct;

3. administratorului pădurilor proprietate publică a statului, în calitate de gestionar consacrat, i se atribuie, la cerere, 200 de fonduri cinegetice dintre cele pe care le gestionează şi au rămas neatribuite direct şi 50% din restul fondurilor cinegetice pe care le-a gestionat şi au rămas neatribuite;

c) fondurile cinegetice care nu au fost atribuite în condiţiile prevăzute la lit. a) şi b), pentru care statul este proprietar al fondului funciar în suprafaţă mai mare de 50% din suprafaţa fiecărui fond cinegetic. Acest tip de atribuire se poate realiza pentru instituţiile de stat care au ca obiect de activitate cercetarea ştiinţifică în domeniul cinegetic şi pentru instituţiile de învăţământ de stat care au ca disciplină de studiu vânatul şi vânătoarea.

(3) Numărul fondurilor cinegetice rezultat prin aplicarea procentelor prevăzute la alin. (2) lit. b) se rotunjeşte în plus, dacă este cazul, până la nivel de număr întreg.

(4) Atribuirea dreptului de gestionare se realizează ori de câte ori este cazul, ca urmare a încetării contractelor anterioare de gestionare a fondurilor cinegetice, din orice motive.

Art. 9. – (1) La încredinţarea gestiunii, administratorul încheie cu gestionarul un contract de gestionare pentru 10 ani.

(2) Gestionarul este obligat să plătească tariful de gestionare anual, în două tranşe egale, prima până la data de 30 noiembrie a anului în curs şi a doua până la data de 15 mai a anului următor.

(3) Tariful de gestionare prevăzut la alin (2) nu este purtător de TVA şi se calculează pentru sezonul de vânătoare 15 mai anul curent – 14 mai anul viitor.

(4) Plata tarifului de gestionare pentru situaţiile în care contractul de gestionare încetează în cursul sezonului de vânătoare se face proporţional cu numărul de zile calendaristice din sezonul de vânătoare în care fiecare gestionar are în gestiune fauna cinegetică, independent de nivelul realizării cotelor de recoltă, după cum urmează:

a) pentru perioada cuprinsă între începutul sezonului de vânătoare şi data predării-preluării gestiunii faunei cinegetice din fondul cinegetic în cauză se achită de către gestionarul titular al contractului de gestionare care a încetat;

b) pentru perioada cuprinsă între data predării-preluării gestiunii faunei cinegetice din fondul cinegetic în cauză şi sfârşitul sezonului de vânătoare se achită de către gestionarul titular al noului contract de gestionare.

(5) Gestionarii care au în gestiune fonduri cinegetice pot face, de comun acord, schimb de gestiuni, cu avizul administratorului fondului cinegetic naţional. Schimbul se realizează cu păstrarea clauzelor cuprinse în contractele iniţiale, modificându-se doar titularii de contracte prin acte adiţionale încheiate între administrator şi gestionarii în cauză.

Art. 10. – În vederea creării şi stabilirii dreptului de gestionare pentru fauna din fondurile cinegetice, în conformitate cu prevederile prezentei legi, statul român, în calitate de proprietar de fond funciar, este reprezentat de administrator, astfel cum este definit la art. 1 lit. a).

Art. 11. – (1) Fiecare instituţie de învăţământ de stat care are ca disciplină de studiu vânatul şi vânătoarea are dreptul de a gestiona în scop didactic câte un fond cinegetic din judeţul în care aceasta îşi are sediul sau din judeţele limitrofe.

(2) Instituţiile de învăţământ superior de stat care au în programă, ca disciplină de studiu, cel puţin 2 ani, vânatul şi vânătoarea au dreptul de a gestiona în scop didactic maximum 3 fonduri cinegetice din judeţul în care acestea îşi au sediul sau din judeţele limitrofe.

Art. 12. – (1) Atribuirea în gestiune se realizează în maximum 60 de zile de la data încetării din orice cauză a contractului de gestionare anterior.

(2) Pe perioada de încetare a contractului de gestionare anterior şi până la preluarea efectivă în gestiune de către noul gestionar a fondului cinegetic, în baza noului contract de gestionare, gestionarul fondului cinegetic se asigură de fostul gestionar.

(3) Pe durata prevăzută la alin. (2) drepturile şi obligaţiile gestionarului sunt cele prevăzute în contractul de gestionare anterior.

(4) Fondurile cinegetice pentru care din culpa câştigătorului licitaţiei nu a fost încheiat contractul de gestionare în termen de 30 de zile de la data dobândirii acestui drept se scot din nou la licitaţie, în termen de maximum 60 de zile. Licitaţia se repetă până se asigură atribuirea în gestiune, în condiţiile art. 8.

(5) În situaţia în care în timpul derulării unui contract de gestionare, pe suprafaţa unui fond cinegetic se constituie, în condiţiile legii, arie naturală protejată din categoria căreia suprafaţa nu se include în suprafaţa fondurilor cinegetice, contractul de gestionare încheiat iniţial se modifică prin act adiţional, până la începerea următorului sezon de vânătoare, la iniţiativa administratorului, prin derogare de la prevederile art. 5, chiar dacă suprafaţa sa are minimum jumătate din suprafaţa minimă prevăzută de prezenta lege pentru etajul altitudinal respectiv.

(6) În cazurile în care suprafaţa fondului cinegetic rezultat în condiţiile alin. (5) este mai mică decât jumătatea suprafeţei minime prevăzute de prezenta lege pentru etajul altitudinal respectiv, fondul cinegetic se desfiinţează, suprafaţa rezultată rearondându-se, după caz, unuia sau mai multor fonduri cinegetice vecine, cu respectarea principiilor de constituire a fondurilor cinegetice.

(7) Fondurile cinegetice rezultate în condiţiile alin. (6) se scot la licitaţie dacă gestionarul acestora nu este de acord cu modificarea limitelor fondului cinegetic pentru care are contract de gestionare şi cu modificarea sumei de plată, în conformitate cu suprafaţa rezultată ca urmare a aplicării prevederilor alin. (6).

(8) Fauna cinegetică din fondurile cinegetice pentru care, din diverse motive, nu se încheie contracte de gestionare înăuntrul perioadei prevăzute la alin. (1) se încredinţează pentru gestionare administratorului pădurilor proprietate publică a statului, continuându-se procedura de scoatere la licitaţie.

(9) În perioada în care gestionează fauna cinegetică în condiţiile alin. (8), administratorul pădurilor proprietate publică a statului este scutit de plata tarifului de gestionare.

(10) Organizaţiile vânătoreşti care încheie contracte de gestionare a faunei cinegetice în condiţiile prezentei legi au obligaţia ca în termen de maximum 90 de zile de la încheierea contractelor de gestionare să deţină un număr de vânători, înscrişi în evidenţele proprii, de cel puţin 50% din numărul maxim de vânători determinat în funcţie de suprafaţa fondului de vânătoare în cauză şi de suprafaţa minimă prevăzută la art. 5 alin. (3).

(11) Neîndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (10) determină rezilierea de drept a contractului de gestionare, fără alte proceduri prealabile.

Art. 13. – (1) Pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, cuprinse în anexele nr. 1 şi 2, se acordă despăgubiri.

(2) Despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 1 se suportă după cum urmează:

a) pentru pagubele produse în fondurile cinegetice şi în intravilan – de gestionarul faunei cinegetice de pe cuprinsul fondurilor cinegetice în cauză, dacă acesta nu şi-a îndeplinit obligaţiile pentru prevenirea pagubelor;

b) pentru pagubele produse în ariile naturale protejate, neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă – de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, din bugetul aprobat cu această destinaţie.

(3) Pentru situaţiile în care atât gestionarul, cât şi proprietarii de culturi agricole, silvice şi de animale domestice şi-au îndeplinit toate obligaţiile pentru prevenirea pagubelor, despăgubirile se suportă de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, din bugetul aprobat cu această destinaţie.

(4) Despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 2 se suportă de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, din bugetul aprobat cu această destinaţie.

Art. 14. – (1) Gestionarul este obligat la repararea prejudiciului produs din culpa sa faunei cinegetice pe care o gestionează.

(2) Prejudiciul prevăzut la alin. (1) constă în scăderea nivelului calitativ şi/sau numeric al faunei cinegetice şi se calculează conform valorilor de despăgubiri prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.

(3) Pagubele cauzate faunei de interes cinegetic sau pierderile de orice natură cauzate acesteia, care se înregistrează prin gestionarea necorespunzătoare a vânatului, se investighează de către experţi tehnici în vânătoare sau de către experţi tehnici judiciari în vânătoare, după caz.

Art. 15. – (1) În cazul fondurilor cinegetice pentru care s-au încheiat contracte de gestionare a faunei de interes cinegetic, gestionarul asigură plata tarifului de gestionare după cum urmează:

a) 81% din tarif, proprietarilor terenurilor;

b) 16% din tarif, bugetului de stat;

c) 3% din tarif, Fondului pentru mediu.

(2) Tariful de gestionare pentru fondurile cinegetice care se atribuie direct, în condiţiile art. 8 alin. (2), precum şi tariful de pornire la licitaţie pentru fondurile cinegetice care se atribuie prin licitaţie publică, în condiţiile art. 8 alin. (1) lit. b), se stabilesc potrivit modului de calcul prevăzut în anexa nr. 3.

(3) Dacă suprafaţa productivă din cuprinsul fondurilor cinegetice suferă modificări, tarifele de gestionare se actualizează prin acte adiţionale până la data de 15 martie a sezonului de vânătoare în curs.

(31) Neîncheierea actelor adiţionale potrivit prevederilor alin. 3 din vina gestionarului conduce la pierderea dreptului acestuia de a practica vânătoarea pentru sezonul de vânătoare următor.

(4) Plata sumei datorate proprietarilor se realizează după cum urmează:

a) direct, proprietarilor persoane fizice sau persoane juridice care deţin individual suprafeţe de teren mai mari de50 ha;

b) direct, administratorilor terenurilor proprietate a statului, care administrează suprafeţe de teren mai mari de50 ha;

c) direct, asociaţiilor de proprietari constituite în scopul dobândirii dreptului de gestionare;

d) primăriilor, pe teritoriul administrativ-teritorial al cărora se găsesc terenurile, în cazul proprietăţilor persoanelor fizice sau persoanelor juridice mai mici de50 ha.

(5) Plata se face de către gestionar, la solicitarea persoanelor fizice şi/sau juridice care fac dovada proprietăţii terenurilor, în condiţiile legii.

(6) Sumele datorate proprietarilor şi administratorilor terenurilor proprietate publică a statului se stabilesc în funcţie de:

a) categoria de folosinţă a terenului avut în proprietate sau în administrare;

b) ponderea suprafeţei de teren avute în proprietate sau în administrare în suprafaţa totală a categoriei de folosinţă respective din fondul cinegetic;

c) valoarea corespunzătoare tarifului de gestionare pentru suprafaţa totală a categoriei de folosinţă respective din fondul cinegetic.

(7) Administratorul pădurilor proprietate publică a statului are obligaţia să asigure, cu titlu gratuit, în fondul forestier proprietate publică a statului, terenuri libere de vegetaţie forestieră dintre cele existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, destinate, prin amenajamentul silvic, cultivării, depozitării şi distribuirii hranei complementare a vânatului sau amplasării construcţiilor şi instalaţiilor vânătoreşti, inclusiv a fazaneriilor existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, în suprafaţă de minimum:

a)1 hapentru1.000 hade pădure în etajul altitudinal de munte;

b)2 hapentru1.000 hade pădure în etajul altitudinal de deal;

c)3 hapentru1.000 hade pădure în etajul altitudinal de câmpie.

(71) Gestionarii au obligaţia de a prelua terenurile asigurate potrivit prevederilor alin. (7) pe baza unui document de predare-preluare, în prezenţa reprezentantului administratorului.

(8) Proprietarii şi deţinătorii de terenuri cu orice titlu, precum şi executanţii de lucrări de orice natură pe terenurile din fondurile cinegetice sunt obligaţi să ia măsurile prevăzute de lege pentru protecţia faunei cinegetice şi a mediului său de viaţă şi răspund pentru pagubele pe care le produc acestora prin acţiuni ilicite săvârşite cu intenţie sau din culpă.

 

CAPITOLUL III – Protecţia faunei de interes cinegetic

Art. 16. – (1) În vederea creării bazei ştiinţifice pentru gestionarea durabilă a faunei de interes cinegetic se înfiinţează, în cadrul institutului care realizează cercetarea ştiinţifică pentru silvicultură, o secţie de cercetări cinegetice.

(2) În subordinea institutului prevăzut la alin. (1) funcţionează câte un staţionar în fiecare regiune de dezvoltare economică.

(3) Atribuţiile şi regulamentul de funcţionare a institutului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 17. – (1) Gestionarii sunt obligaţi să asigure gospodărirea faunei de interes cinegetic, cu respectarea principiului durabilităţii, pe baza studiilor de evaluare şi a planurilor de management cinegetic întocmite pentru fiecare fond cinegetic, pentru perioada de valabilitate a contractului de gestionare.

(2) Studiile de evaluare a efectivelor speciilor admise la vânătoare se întocmesc anual de către personalul cu specializare silvică sau cinegetică angajat al gestionarului fondurilor cinegetice şi vor fi supuse aprobării administratorului.

(21) Planurile de management cinegetic se întocmesc pentru o perioadă de 10 ani de către personalul cu specializare superioară silvică sau cinegetică angajat al gestionarului şi se supun aprobării administratorului în termen de 6 luni de la primirea în gestiune a fondurilor de vânătoare.

(22) În situaţia fondurilor cinegetice care se suprapun peste ariile naturale protejate, planurile de management cinegetic vor fi corelate cu planurile de management al ariilor naturale protejate.

(23) În fondurile cinegetice care cuprind şi arii naturale protejate, evaluarea populaţiilor din speciile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 se realizează împreună cu reprezentanţii administraţiilor ariilor naturale protejate.

(3) Managementul populaţiei faunei de interes cinegetic din suprafeţele neincluse în fondurile cinegetice se face de către consiliile locale, pentru intravilanul localităţilor, în baza hotărârilor proprii, aprobate de agenţia locală de protecţie a mediului, respectiv de către administraţiile ariilor protejate, în baza hotărârilor consiliilor ştiinţifice ale acestora, conform prevederilor din planul de management şi, după caz, din regulamentul ariilor naturale protejate respective.

(4) Managementul populaţiei faunei de interes cinegetic din parcuri naţionale, rezervaţii ştiinţifice, zone cu protecţie strictă sau zone de protecţie integrală din celelalte arii naturale protejate incluse în fonduri cinegetice se face de către administraţiile ariilor protejate, în baza hotărârilor consiliilor ştiinţifice ale acestora, conform prevederilor din planul de management şi, după caz, din regulamentul ariilor naturale protejate respective.

Art. 18. – Gestionarii sunt obligaţi să asigure paza faunei de interes cinegetic, în condiţiile legii, cu cel puţin un paznic de vânătoare pe fond.

Art. 19. – (1) În scopul conservării biodiversităţii, regimul juridic al vânării mamiferelor şi păsărilor, inclusiv a celor migratoare, este reglementat de prezenta lege şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

(2) Speciile de mamifere şi păsări, inclusiv cele migratoare, la care vânarea este interzisă, se supun derogărilor stabilite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare.

(21) Evaluarea populaţiilor din speciile prevăzute în anexa nr. 2 se realizează de către gestionar, sub coordonarea autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului şi a administratorului.

(3) Pisicile şi câinii sălbăticiţi sau hoinari găsiţi pe suprafeţele fondurilor cinegetice se împuşcă fără restricţii şi fără obligarea la despăgubiri, iar fapta nu constituie infracţiune.

(4) Pisicile şi câinii care sunt în situaţia prevăzută la alin. (3) se împuşcă de către personalul de specialitate al gestionarului fondului cinegetic sau de vânători, cu ocazia acţiunilor organizate în acest scop, la care participă şi personal de specialitate al gestionarului sau cu ocazia vânătorilor organizate.

(5) Vânatul recoltat în condiţiile alin. (1) şi (2), în baza autorizaţiei de vânătoare individuale, se crotaliază după recoltare, înainte de părăsirea fondului cinegetic conform normelor stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

Art. 20. – (1) În vederea conservării faunei de interes cinegetic, administratorul, împreună cu autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului şi cu gestionarul fondului cinegetic, delimitează în fiecare fond cinegetic una sau mai multe zone de linişte a faunei cinegetice, în care se iau măsuri suplimentare de protecţie prin planurile de management cinegetic.

(2) Suprafaţa zonelor de linişte a faunei cinegetice însumează minimum 10% din suprafaţa totală a fiecărui fond cinegetic.

(3) Acolo unde există arii naturale protejate încadrate în alte categorii de management decât cele prevăzute la art. 1 lit. j) sau coridoare ecologice de migraţie ori habitate naturale de interes comunitar, zonele de linişte se constituie integral sau parţial, după caz, în suprafaţa acestora.

Art. 21. – (1) Popularea cu exemplare din speciile de vânat inexistente în fondurile cinegetice din România se poate face numai dacă:

a) anterior acţiunii de populare au fost realizate experimente în România de către sau sub supravegherea unei instituţii de cercetare ori de învăţământ superior cu activitate cinegetică;

b) ulterior experimentelor au fost realizate studii de impact avizate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi aprobate de autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului.

(2) Popularea cu exemplare importate din speciile din fauna de interes cinegetic indigene se realizează pe baza aprobării date de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, în baza certificării calităţii genetice a acestora, dată de o instituţie ştiinţifică cu activitate cinegetică, cu acordul autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului.

(3) În funcţie de rezultatul experimentelor şi al studiilor de impact, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură face propuneri de completare a anexei nr. 1 sau 2, după caz, cu acordul autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului.

Art. 22. – (1) Acţiunea de capturare a vânatului viu este admisă în cadrul cotei de recoltă aprobate, prin metode şi mijloace reglementate care nu vatămă exemplarul/exemplarele, numai sub directa îndrumare a personalului de specialitate.

(2) Capturarea exemplarelor de faună de interes cinegetic în scop de cercetare ştiinţifică se poate face şi în perioadele în care vânătoarea este interzisă, cu condiţia eliberării exemplarului/exemplarelor capturat/capturate în teritoriul de unde a/au fost capturat/capturate şi cu înştiinţarea autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului. În acest caz, numărul exemplarelor eliberate nu diminuează cota de recoltă.

Art. 23. – (1) În scopul gestionării durabile a faunei de interes cinegetic, se interzic:

a) popularea fondurilor cinegetice cu exemplare bolnave, degenerate sau provenind din crescătoriile de vânat destinate altor scopuri;

b) lăsarea animalelor domestice libere sau păşunatul cu acestea în fondul forestier;

c) Abrogată prin punctul 18. din Legea 215/2008 începând cu 13.11.2008.

d) înfiinţarea, întreţinerea sau recoltarea culturilor agricole, fără asigurarea protecţiei faunei de interes cinegetic;

e) Abrogată prin punctul 18. din Legea 215/2008 începând cu 13.11.2008.

f) distrugerea sau degradarea instalaţiilor vânătoreşti de orice fel ori a culturilor pentru vânat;

g) lăsarea liberă a câinilor de vânătoare sau a celor însoţitori de turme sau cirezi în fondurile cinegetice, altfel decât vaccinaţi sau dehelmintizaţi;

h) circulaţia persoanelor sau a mijloacelor de transport însoţite de câini liberi, legaţi ori captivi, care aparţin altor categorii decât câinii de vânătoare sau însoţitorii de turme ori cirezi, altfel decât vaccinaţi sau dehelmintizaţi;

i) permiterea însoţirii, în fondurile cinegetice, a turmelor şi cirezilor, precum şi a mijloacelor de transport de orice fel, de câini care nu poartă jujeu;

j) circulaţia, pe fondurile cinegetice, a persoanelor însoţite de câini, fără a fi purtaţi în lesă, din alte rase decât cele admise la vânătoare în România;

k) permiterea însoţirii turmelor şi cirezilor de către câini însoţitori al căror număr este mai mare de 3 în zona de munte, de 2 în zona de deal şi de 1 la câmpie. În acest număr se includ şi câinii care asigură paza stânei;

l) hrănirea complementară a vânatului, cu încălcarea reglementărilor în vigoare;

m) mutarea de către personal neautorizat a hranei destinate vânatului;

n) distrugerea sau sustragerea hranei destinate vânatului;

o) Abrogată prin punctul 18. din Legea 215/2008 începând cu 13.11.2008.

p) nepredarea către gestionar sau către un reprezentant al acestuia, în termen de 7 zile de la momentul găsirii, a coarnelor lepădate de cervide;

q) neanunţarea celei mai apropiate primării despre existenţa în fondurile cinegetice a unor cadavre de animale din speciile de faună de interes cinegetic;

r) naturalizarea exemplarelor de vânat sau prelucrarea celorlalte produse ale vânatului, altele decât carnea, în scop de comercializare sau ca prestare de servicii, fără ţinerea evidenţei potrivit modelului stabilit de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură;

s) depozitarea în teren sau utilizarea în combaterea dăunătorilor vegetali şi animali ai culturilor agricole sau silvice a substanţelor chimice toxice pentru fauna de interes cinegetic, fără luarea măsurilor de protecţie a acestora;

ş) lăsarea în libertate a animalelor domestice sau a metişilor acestora, în scopul sălbăticirii;

t) lăsarea în libertate în fondurile cinegetice a exemplarelor din specii de animale sălbatice care nu sunt incluse în anexa nr. 1 sau 2;

ţ) producerea, procurarea, comercializarea şi deţinerea curselor de orice fel destinate capturării sau uciderii vânatului, fără aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;

u) nerespectarea prevederilor referitoare la vânătoare cuprinse în planurile de management şi în regulamentele ariilor naturale protejate, altele decât cele aflate în categoriile pe suprafeţele cărora nu se constituie fonduri cinegetice;

v) distrugerea materialelor de conştientizare privind fauna de interes cinegetic şi vânătoarea, a indicatoarelor pentru orientarea în fondurile cinegetice;

w) deranjarea exemplarelor de faună de interes cinegetic în scopul fotografierii sau filmării, în afara traseelor turistice sau a căilor de comunicaţie.

x) Abrogată prin punctul 2. din Ordonanţa de urgenţă nr. 154/2008 începând cu 25.11.2008.

(11) Prevederile art. 33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. b), este permis păşunatul vitelor mari dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

a) suprafeţele pe care se păşunează sunt suprafeţe în care arboretele rezultate prin regenerare naturală au vârsta mai mare de 15 ani sau suprafeţe pe care plantaţiile realizate au starea de masiv încheiată şi înălţime mai mare de3 metri;

b) nu există păşune comunală.

(3) În situaţiile prevăzute la alin. (2), păşunatul este permis cu acordul scris al proprietarului pădurii şi al gestionarului fondului cinegetic.

(4) Pentru asigurarea scopului prevăzut la alin. (1), gestionarii fondurilor cinegetice sunt obligaţi să predea exemplarele din speciile de faună cinegetică găsite, rănite sau bolnave în fondurile cinegetice pe care le gestionează, staţionarului care funcţionează în cadrul regiunii de dezvoltare economică.

(5) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (4), gestionarilor fondurilor cinegetice din care provin exemplarele predate la staţionare nu li se reduc cotele de recoltă aprobate.

CAPITOLUL IV – Exercitarea vânătorii

Art. 24. – Speciile de interes cinegetic admise la vânătoare se vânează în numărul, în locurile, în perioadele şi cu mijloacele admise de lege, cu respectarea reglementărilor privind autorizarea, organizarea şi practicarea vânătorii.

Art. 25. – Speciile de interes cinegetic sunt prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.

Art. 26. – (1) Perioadele în care se poate practica vânătoarea la speciile de mamifere sunt precizate în anexa nr. 1 lit. A.

(11) Perioadele în care se poate practica vânătoarea la păsări, inclusiv cele migratoare, stabilite în concordanţă cu prevederile art. 33 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, sunt precizate în anexa nr. 1 lit. B.

(12) Prin excepţie de la prevederile alin. (11), vânătoarea la păsări migratoare în fondurile cinegetice care se suprapun pe teritoriul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării» începe cu 15 zile mai târziu faţă de datele înscrise în anexa nr. 1 lit. B.

(2) În situaţii de excepţie, motivate de menţinerea biodiversităţii faunei sălbatice şi de păstrarea echilibrului ecologic, bazate pe cercetări ştiinţifice, administratorul împreună cu autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului propun restrângerea sau extinderea perioadei de vânătoare la unele specii de interes cinegetic.

(3) În vederea prelevării de probe biologice necesare stabilirii statusului de sănătate a animalelor sălbatice, administratorul poate aproba, la solicitarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, cu avizul autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului, recoltarea de către gestionarii fondurilor cinegetice a unor exemplare, în număr limitat, din speciile cuprinse în anexele nr. 1 şi 2 în orice perioadă a anului.

Art. 27. – (1) Vânătoarea se exercită numai de către vânători care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) posedă permis de vânătoare cu arma;

b) posedă autorizaţii eliberate de gestionar;

c) posedă permis de armă tip B;

d) posedă asigurare obligatorie împotriva accidentelor.

(2) Abrogat prin punctul 25. din Legea 215/2008 începând cu 13.11.2008.

Art. 28. – (1) Permisele de vânătoare prevăzute la art. 27 pot fi:

a) permanente;

b) temporare.

(2) Permisele de vânătoare permanente se tipăresc, se înseriază, se gestionează şi se eliberează cetăţenilor cu domiciliul sau rezidenţa în România de către organizaţiile vânătoreşti care au în gestiune fonduri cinegetice, conform modelului aprobat de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

(3) Condiţiile pe care un solicitant trebuie să le îndeplinească, cumulativ, pentru a se încadra în una dintre categoriile prevăzute la alin. (2) sunt următoarele:

a) vârsta minimă de 18 ani;

b) să fi efectuat un an de stagiatură sub îndrumarea organizaţiei vânătoreşti care gestionează cel puţin un fond cinegetic, la care solicită să fie înscris;

c) să fi luat parte la minimum o instruire practică într-un poligon de tir;

d) să fi fost declarat admis la examenul organizat pentru obţinerea permisului de vânătoare permanent, susţinut în faţa unei comisii mixte, constituită din reprezentanţii autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi ai asociaţiilor, uniunilor sau federaţiilor naţionale de profil recunoscute la nivel naţional şi internaţional şi înfiinţate prin lege;

e) în ultimii 3 ani să nu fi săvârşit fapte care sunt încadrate ca infracţiuni, conform prezentei legi.

(4) Permisul de vânătoare temporar se eliberează de către gestionarii fondurilor cinegetice, la cererea:

a) apatrizilor cu domiciliul în străinătate care în ţara de domiciliu sunt vânători şi dacă sunt veniţi în România pentru acţiuni de vânătoare, dacă în ţara de unde vin aceştia vânătorii români pot practica vânătoarea numai pe baza unei licenţe emise de autorităţile competente;

b) cetăţenilor străini care în ţara de domiciliu sunt vânători şi dacă sunt veniţi în România pentru acţiuni de vânătoare, dacă în ţara de unde vin aceştia vânătorii români pot practica vânătoarea numai pe baza unei licenţe emise de autorităţile competente.

(5) Regulamentul pentru preschimbarea permiselor de vânătoare aflate în uz şi pentru obţinerea permiselor de vânătoare în condiţiile prezentei legi se aprobă prin ordin al administratorului.

(6) Examenul pentru obţinerea calităţii de vânător se organizează pe judeţe, în conformitate cu regulamentul aprobat prin ordin al administratorului.

Art. 29. – Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care au calitatea de vânător în ţara de domiciliu, atestată prin document specific ţării respective, au dreptul de a practica vânătoarea în România dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 27 alin. (1) lit. b), c) şi d).

Art. 30. – (1) Permisul de vânătoare se anulează dacă posesorul lui a săvârşit o faptă sancţionată ca infracţiune de prezenta lege.

(2) Anularea permisului de vânătoare se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

Art. 31. – (1) Autorizaţiile de vânătoare sunt:

a) individuale;

b) colective.

(2) Autorizaţiile de vânătoare individuale sau colective sunt documente cu regim special, emise şi înseriate de gestionari printr-un sistem informatic, conform modelului şi reglementărilor stabilite prin ordin al conducătorului administratorului.

(3) Documentele prevăzute la alin. (1) pot fi folosite de gestionari, în condiţiile stabilite prin reglementările referitoare la organizarea şi practicarea vânătorii.

(4) Autorizaţia de vânătoare eliberată de gestionar dă dreptul titularului acesteia de a vâna exemplarele pentru care a fost eliberată autorizaţia, pe terenurile incluse în fondul cinegetic respectiv, indiferent de categoria de proprietate şi de proprietarul acestora.

Art. 32. – Prin excepţie de la prevederile art. 27, pot exercita vânătoarea numai pe bază de autorizaţii de vânătoare eliberate de gestionar următoarele categorii de persoane:

a) elevii şi studenţii din unităţile de învăţământ abilitate, în care se studiază ca disciplină, în cadrul programului de instruire, vânatul şi vânătoarea, pe fondurile cinegetice gestionate de acestea;

b) personalul tehnic de vânătoare, angajat al gestionarilor fondurilor cinegetice, dar numai în limita atribuţiilor de serviciu pe fondurile cinegetice ale gestionarului.

Art. 33. – (1) Vânătoarea se practică cu:

a) arme de foc de vânătoare;

b) capcane autorizate.

(2) Caracteristicile mijloacelor prevăzute la alin. (1) lit. b) se stabilesc prin ordin al conducătorului administratorului.

Art. 34. – Pe suprafeţele din intravilan, în zona strict protejată şi în zona tampon din cuprinsul Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării», recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică şi a câinilor fără stăpân se realizează, în condiţiile legii, de gestionarul din zona respectivă pe baza unui contract de prestări de servicii, la solicitarea consiliului local sau a administraţiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului ştiinţific al acesteia, după caz.

Art. 35. – (1) Vânătoarea în fondurile cinegetice care cuprind şi arii naturale protejate este admisă numai cu respectarea condiţiilor prevăzute în planurile de management cinegetic şi în planurile de management al ariilor naturale respective.

(2) Abrogat prin punctul 5. din Ordonanţa de urgenţă nr. 154/2008 începând cu 25.11.2008.

(3) Abrogat prin punctul 5. din Ordonanţa de urgenţă nr. 154/2008 începând cu 25.11.2008.

(4) Hrănirea sau nădirea exemplarelor din speciile de interes cinegetic la distanţe mai mici de1 kmde limita ariilor naturale protejate în care vânătoarea este interzisă sau în cele neincluse în fondurile cinegetice este interzisă.

Art. 36. – Exemplarele din speciile de mamifere admise la vânătoare, care produc pagube culturilor agricole, silvice sau animalelor domestice, pot fi vânate şi în afara perioadei legale de vânătoare, în condiţiile aprobării administratorului.

Art. 37. – Pentru acţiunile care se desfăşoară în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (2) se eliberează autorizaţii de capturare, emise de administrator în condiţiile legii.

Art. 38. – (1) Cu respectarea prevederilor art. 33 alin. (1) lit. f) şi ale art. 33 alin. (2) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 sunt permise următoarele:

a) mamiferele şi păsările admise la vânătoare sau părţi ori produse provenite de la acestea, dobândite legal prin acţiuni de vânătoare, pot face obiectul transportului pentru nevoile proprii ale vânătorilor;

b) mamiferele admise la vânătoare în stare vie ori moartă sau orice părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat, recoltate cu respectarea prevederilor legale, pot face obiectul comercializării, deţinerii şi/sau transportului în scopul comercializării sau populării de către persoane juridice autorizate, potrivit legii;

c) comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării speciilor de păsări cuprinse în anexele nr. 5D şi 5Ela Ordonanţade urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 se realizează în conformitate cu prevederile art. 33 al acestei ordonanţe de urgenţă.

(2) Transportul, comercializarea, naturalizarea şi orice operaţiuni privind vânatul sau părţi ori produse uşor identificabile provenite de la acesta, dobândite fără respectarea condiţiilor legii, sunt interzise.

Art. 39. – Fără a se aduce atingere prevederilor art. 37 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, sunt interzise şi următoarele:

a) depăşirea cotei de recoltă care a fost aprobată la nivel de gestionar;

b) depăşirea numărului de piese aprobate pentru recoltă/vânător/zi de vânătoare;

c) furnizarea de către gestionar de informaţii eronate referitoare la nivelul populaţiei speciilor de faună de interes cinegetic, estimate la nivelul fondului cinegetic;

d) nerealizarea cotei de recoltă pentru vânatul sedentar ori depăşirea cotei de recoltă pe fond cinegetic, fără motive justificate;

e) vânătoarea pe alt fond cinegetic decât cel pe care vânătorul este autorizat să vâneze;

f) urmărirea vânatului rănit pe alt fond cinegetic, fără acordul gestionarului acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond cu arma de vânătoare neintrodusă în toc, şi în afara căilor de comunicaţie;

g) accesul cu arma de vânătoare, altfel decât purtată în toc, în parcuri naţionale, în rezervaţii ştiinţifice, în zonele cu protecţie strictă sau în zonele de protecţie integrală din ariile naturale protejate cuprinse în fonduri cinegetice;

h) utilizarea steguleţelor şi gardurilor pentru dirijarea exemplarelor din speciile de interes cinegetic, precum şi a detectoarelor de animale;

i) vânarea cerbilor, căpriorilor, caprelor negre, muflonilor, mistreţilor şi urşilor prin utilizarea altor cartuşe decât a celor cu proiectile unice, ale căror caracteristici sunt prevăzute prin reglementările tehnice emise de administrator;

j) vânarea iepurilor, fazanilor sau potârnichilor la hrănitori ori de la apusul până la răsăritul soarelui;

k) vânarea cerbilor, căpriorilor şi caprelor negre la hrănitori, la sărării, la goană sau cu câini gonitori;

l) vânarea urşilor la nadă sau la bârlog; este permisă vânătoarea la nadă a exemplarelor de urs care produc pagube, cu aprobarea administratorului şi a autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului;

m) vânarea păsărilor de baltă în apropierea gurilor de apă pe timp de îngheţ, dacă suprafaţa liberă a apei nesituată la gura de apă este îngheţată pe mai mult de 70%;

n) vânarea puilor nezburători ai păsărilor de interes cinegetic;

o) folosirea la vânătoare a armelor care au calibrul necorespunzător speciei pentru care este autorizată acţiunea de vânătoare sau a celor la care percuţia cartuşului se realizează pe ramă;

p) Abrogată prin punctul 36. din Legea 215/2008 începând cu 13.11.2008.

q) Abrogată prin punctul 36. din Legea 215/2008 începând cu 13.11.2008.

r) Abrogată prin punctul 36. din Legea 215/2008 începând cu 13.11.2008.

s) Abrogată prin punctul 36. din Legea 215/2008 începând cu 13.11.2008.

ş) utilizarea odorivectorilor, cu excepţia cercetării ştiinţifice, fără aprobarea administratorului;

t) comercializarea de către persoane fizice a vânatului, a cărnii de vânat, a diferitelor produse de vânat sau a trofeelor de vânat;

ţ) fabricarea, comercializarea, deţinerea sau utilizarea alicelor cu diametrul mai mare de5 mm;

u) vânătoarea în parcuri naţionale, în rezervaţii ştiinţifice, în zonele cu protecţie strictă sau în zonele de protecţie integrală din ariile naturale protejate cuprinse în fonduri cinegetice, precum şi vânătoarea în crescătorii de vânat;

v) vânătoarea în rezervaţiile naturale a speciilor care fac obiectul protecţiei în aria naturală protejată;

w) vânătoarea în suprafeţele ariilor naturale protejate cuprinse în fondurile de vânătoare, practicată fără respectarea prevederilor planurilor de management cinegetic, şi în cele ale ariilor naturale respective în ceea ce priveşte vânătoarea;

x) utilizarea armelor neomologate sau neautorizate pentru vânătoare în România;

y) părăsirea fondului cinegetic fără ca vânatul recoltat, în baza autorizaţiei de vânătoare individuale, să fie crotaliat, iar numărul crotaliei să fie trecut în autorizaţia de vânătoare.

z) împiedicarea practicării vânătorii.

z1) completarea necorespunzătoare a autorizaţiilor de vânătoare;

z2) nereturnarea în termen a autorizaţiilor de vânătoare de către titularii acestora.

z3) accesul cu arma de vânătoare în zona strict protejată şi în zona-tampon din cuprinsul Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării»;

z4) vânătoarea pe suprafeţele din intravilan, în zona strict protejată şi în zona-tampon din cuprinsul Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării».

Art. 391. – (1) Prin excepţie de la prevederile art. 39 lit. g), u), w), în interesul protejării faunei şi florei sălbatice, al conservării habitatelor naturale, pentru prevenirea producerii unor daune importante, în interesul sănătăţii şi securităţii publice sau pentru alte raţiuni de interes public major în parcuri naţionale, în rezervaţii ştiinţifice, în zonele cu protecţie strictă sau în zonele de protecţie integrală din ariile naturale protejate cuprinse în fonduri cinegetice, recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică admise la vânătoare şi a câinilor fără stăpân se realizează, în condiţiile legii, de gestionarul fondului cinegetic respectiv, cu acordul administratorului, la solicitarea administraţiei ariei naturale protejate, avizată de consiliul ştiinţific al acesteia.

(2) Exemplarele recoltate în condiţiile alin. (1) se valorifică de gestionari potrivit legii şi reprezintă baza de calcul al tarifului de gestionare a faunei cinegetice.

Art. 40. – (1) Vânatul sau exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic dobândite în condiţiile prezentei legi se valorifică, după caz, de gestionar, consiliul local sau administraţia ariei naturale protejate.

(2) Sumele rezultate din valorificarea prevăzută la alin. (1) de către consiliile locale sau de către administraţiile ariilor protejate se fac venit la bugetul de stat.

(3) Vânatul rezultat în urma unor acţiuni ilegale, precum şi exemplarele din fauna de interes cinegetic găsite moarte aparţin, după caz:

a) gestionarului, dacă acestea sunt găsite pe fonduri cinegetice şi se încadrează în cota de recoltă aprobată;

b) statului, dacă acestea sunt găsite pe suprafeţe situate în perimetrul construit sau împrejmuit din intravilanul localităţilor sau în arii protejate, neincluse în fondurile cinegetice, sau dacă cota de recoltă a fost realizată pentru cele din fondurile cinegetice.

(4) Exemplarele care se regăsesc în situaţia prevăzută la alin. (3) lit. a) diminuează cota de recoltă în mod corespunzător.

(5) Coarnele lepădate de cervide, găsite pe fondurile cinegetice, aparţin gestionarilor.

 

   CAPITOLUL V – Răspunderi şi sancţiuni

Art. 41. – Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea contravenţională, civilă sau penală, după caz.

Art. 42. – (1) Constituie infracţiune de braconaj şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani sau cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei:

a) vânătoarea fără permis de vânătoare, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 32;

a1) vânătoarea fără autorizaţie de vânătoare legală;

b) vânătoarea prin folosirea ogarilor sau a metişilor de ogari;

c) emiterea de autorizaţii de vânătoare prin care se depăşeşte cota de recoltă aprobată pentru fiecare gestionar;

d) vânarea speciilor de vânat strict protejate în alte condiţii decât cele legale;

e) vânătoarea în parcuri naţionale, în rezervaţii ştiinţifice, în zonele cu protecţie strictă sau în zonele de protecţie integrală din celelalte arii naturale protejate altfel decât în condiţiile art. 391;

f) vânătoarea în intravilan, în zona strict protejată şi în zona tampon din cuprinsul Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării» altfel decât în condiţiile art. 34;

g) vânătoarea păsărilor migratoare de apă în ariile de protecţie specială avifaunistică şi a speciilor care fac obiectul protecţiei în ariile speciale de conservare, precum şi vânătoarea în suprafeţele celorlalte arii naturale protejate, cuprinse în fondurile cinegetice, fără respectarea prevederilor referitoare la vânătoare, din planurile de management cinegetic, din planurile de management ale ariilor naturale protejate;

h) urmărirea vânatului rănit pe alt fond cinegetic, fără acordul gestionarului acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond, cu arma de vânătoare, în afara căilor de comunicaţie;

i) vânătoarea pe alt fond cinegetic decât cel pe care vânătorul este autorizat să vâneze;

j) vânarea în afara perioadelor legale de vânătoare la specia respectivă, conform anexei nr. 1 şi prevederilor art. 36 sau aprobării date pentru speciile din anexa nr. 2;

k) vânătoarea prin utilizarea pe timp de noapte a autovehiculelor sau a dispozitivelor care permit ochirea şi tragerea pe întuneric;

l) vânarea mamiferelor prin utilizarea capcanelor neautorizate;

m) vânătoarea prin utilizarea substanţelor chimice toxice folosite în combaterea dăunătorilor vegetali şi animali ai culturilor agricole şi/sau silvice, ce provoacă intoxicarea sau moartea faunei de interes cinegetic;

n) vânarea urşilor la nadă şi/sau la bârlog;

o) vânarea puilor nezburători ai păsărilor de interes cinegetic;

p) vânătoarea cu exemplare de păsări de pradă, cu arcuri şi cu arbalete;

q) vânătoarea prin utilizarea armelor altfel decât ţinute în mână, a armelor la care percuţia cartuşului se realizează pe ramă ori/şi a altor arme decât cele autorizate sau omologate, după caz, pentru vânătoare în România;

(2) Faptele prevăzute la alin. (1) se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani, dacă au fost săvârşite:

a) de două sau mai multe persoane împreună;

b) de o persoană cu atribuţii de serviciu sau atribuţii publice în domeniul vânătorii, precum şi de reprezentanţii persoanelor juridice care au în obiectul de activitate ocrotirea vânatului sau vânătoarea;

c) recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică strict protejate de pe suprafeţele din intravilan, din zona strict protejată şi din zona-tampon din cuprinsul Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării», altfel decât în condiţiile derogărilor stabilite conform legii;

d) vânătoarea pe timp de noapte, cu excepţia speciilor la care vânătoarea este permisă în acest interval, conform reglementărilor privind organizarea şi practicarea vânătorii.

Art. 43. – (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei nerespectarea prevederilor art. 39 lit g) şi z3).

(2) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei nerespectarea prevederilor art. 39 lit. u) şi z4).

Art. 44. – Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă de la 15.000 lei la 30.000 lei:

a) scoaterea din ţară a trofeelor care pot fi medaliate de vânat sau a faunei vii de interes cinegetic, fără respectarea dispoziţiilor legale;

b) transportul vânatului dobândit în condiţiile art. 42 sau găsit împuşcat ori tranşat în teren, comercializarea, naturalizarea şi orice operaţiuni privind vânatul sau părţi ori produse uşor identificabile provenite de la acesta, dobândite fără respectarea condiţiilor legii;

c) eliberarea şi folosirea permiselor sau a autorizaţiilor de vânătoare în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 27-29 şi 31;

d) eliberarea de autorizaţii pentru vânătoare în rezervaţii cinegetice fără aprobarea administratorului.

e) împiedicarea, prin exercitarea de acte de violenţă, a desfăşurării activităţilor de vânătoare în condiţiile art. 4 alin. (2).

Art. 441. – Complicitatea la acţiunile prevăzute la art. 42-44 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 3.000 lei la 10.000 lei.

Art. 45. Abrogat prin punctul 14. din Ordonanţa de urgenţă nr. 154/2008 începând cu 25.11.2008.

Art. 451. – Constatarea faptelor ce constituie infracţiune potrivit art. 42-44 se face, în afara organelor de urmărire penală, şi de către personalul salariat cu atribuţii de ocrotire a vânatului din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului şi gestionarilor fondurilor cinegetice, precum şi de un alt personal de specialitate împuternicit în acest scop de către conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

Art. 46. – (1) Bunurile care au servit la săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art. 42-44, inclusiv mijloacele de transport, se confiscă.

(2) Trofeele de vânat şi vânatul care fac obiectul infracţiunilor prevăzute la art. 42-44 se confiscă.

(3) Bunurile prevăzute la alin. (1) se reţin de către agentul constatator în vederea confiscării şi se predau organelor de urmărire penală, iar vânatul şi trofeele de vânat prevăzute la alin. (2) se reţin şi se predau gestionarului fondului cinegetic, care le ţine la dispoziţia organelor de urmărire penală.

Art. 461. – Faptele prevăzute la art. 42-45 prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, indiferent de modul şi de mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi de persoana şi de conduita făptuitorului.

Art. 47. – Permisul de vânătoare al celui care a săvârşit una dintre faptele prevăzute la art. 42 şi 43 se retrage şi se anulează, în condiţiile legii.

Art. 48. – (1) Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează:

a) vânătoarea fără asigurare împotriva accidentelor, cu amendă de la 100 lei la 300 lei;

b) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. d), f), n), p) şi v) şi la art. 39 lit. b), d), ş), y), z1) şi z2), cu amendă de la 250 lei la 750 lei;

c) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 15 alin. (2), art. 18, art. 23 alin. (1) lit. c), h), i), j), k), l) şi s), precum şi la art. 39 lit. h), k), m) şi t), cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei;

d) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 15 alin. (5), art. 23 alin. (1) lit. a), b), g), r), ş), t) şi w), precum şi la art. 39 lit. i), ţ), u) şi z), cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei;

e) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 15 alin. (1), art. 17 alin. (1), (21), (22), (23), (3) şi (4), art. 19 alin. (21), art. 21, art. 23 alin. (1) lit. q), ţ) şi x), art. 35 alin. (4) şi la art. 39 lit. c), j) şi o), cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei.

(2) În toate cazurile, permisul de vânătoare al celui care a săvârşit una dintre faptele prevăzute la alin. (1) va fi reţinut de către agentul constatator şi va fi transmis imediat unităţii care l-a emis.

Art. 49. – Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul salariat cu atribuţii de ocrotire a vânatului din cadrul persoanelor juridice care gestionează fonduri cinegetice, de personalul structurilor de administrare a ariilor naturale protejate, de alt personal de specialitate, împuternicit în acest scop de conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, precum şi de lucrătorii anume desemnaţi de Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Art. 50. – (1) Persoanele împuternicite să constate infracţiunile prevăzute la art. 42-44 şi contravenţiile prevăzute la art. 48 sunt asimilate, în exercitarea atribuţiilor ce decurg din împuternicire, personalului care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice.

(2) Procesul-verbal de constatare a contravenţiilor este un document tipizat al cărui model se stabileşte de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

Art. 51. – (1) Cuantumul despăgubirilor pentru pagubele produse faunei cinegetice prin fapte ce constituie infracţiuni sau contravenţii, în sensul prezentei legi, se stabileşte potrivit anexelor nr. 1 şi 2.

(2) În cazul în care daunele produse fondului cinegetic determină reducerea cotei de recoltă, despăgubirile se încasează de gestionarii fondurilor cinegetice, direct sau prin intermediul direcţiilor generale ale finanţelor publice.

(3) Despăgubirile încasate de gestionarii fondurilor cinegetice sunt utilizate şi distribuite după cum urmează:

a) 75% se reţin de gestionarii care le încasează pentru gospodărirea vânatului;

b) 25% se achită de gestionarii care le încasează agenţilor constatatori.

(4) În cazul în care daunele produse faunei cinegetice nu determină reducerea cotei de recoltă, despăgubirile se încasează de administrator, prin intermediul structurilor teritoriale sau al direcţiilor generale ale finanţelor publice.

(5) Despăgubirile încasate de administrator sunt utilizate şi distribuite după cum urmează:

a) 75% se virează la bugetul de stat;

b) 25% se achită agenţilor constatatori.

 

CAPITOLUL VI – Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 52. – Animalele sălbatice din intravilanul localităţilor, din ariile protejate de tip faunistic, din grădinile zoologice, din centre de reabilitare, din sanctuare, cele deţinute sau folosite legal în scopuri artistice, precum şi cele din crescătoriile de vânat autorizate şi din complexurile de vânătoare nu sunt supuse dispoziţiilor prezentei legi.

Art. 53. – (1) Reactualizarea delimitării fondului cinegetic al României în fonduri cinegetice se face în condiţiile prezentei legi de către administrator, în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(2) În situaţia în care, în urma reactualizării prevăzute la alin. (1), fondurile cinegetice existente la intrarea în vigoare a prezentei legi îşi modifică limitele, fondul cinegetic se consideră nemodificat dacă, după reactualizare, în suprafaţa acestuia se regăsesc mai mult de 50% din suprafaţa fondului cinegetic existent anterior reactualizării.

Art. 54. – Studiile prevăzute la art. 17 alin. (2) vor fi întocmite de actualii gestionari, în maximum un an de la publicarea prezentei legi.

Art. 55. – Bunurile patrimoniale ale vechilor deţinători, existente pe fondurile cinegetice, se pot prelua, prin cumpărare, de noii deţinători, pe baza protocoalelor încheiate în acest scop, în condiţiile stabilite între părţi.

Art. 56. – (1) În scopul administrării şi gestionării fondului cinegetic într-o concepţie unitară, administratorul elaborează şi aprobă, cu avizul Consiliului Naţional de Vânătoare, în limita prevederilor prezentei legi, regulamente, instrucţiuni şi reglementări tehnice.

Actuala strategie cinegetică şi actualele regulamente, instrucţiuni şi norme tehnice privind vânatul şi vânătoarea, emise în baza Legii fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, rămân în vigoare până la revizuirea acestora în concordanţă cu reglementările internaţionale la care statul român este parte, dar nu mai târziu de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 57. – (1) Valorile de despăgubire sunt stabilite în euro şi se achită în lei, la cursul oficial de la data achitării.

(2) Pentru fapta prevăzută la art. 14 alin. (2), valoarea despăgubirilor se stabileşte pe cale civilă.

(3) Valorile de despăgubire prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 sunt aplicabile în cazurile în care prin faptele săvârşite a fost diminuată, cantitativ sau calitativ, populaţia faunei de interes cinegetic din fondurile cinegetice în afara cotei de recoltă sau a fost diminuată populaţia faunei de interes cinegetic existentă în terenurile prevăzute ca excepţii la art. 1 lit. j).

(4) În cazurile în care prin fapte de braconaj a fost diminuată, cantitativ sau calitativ, populaţia faunei de interes cinegetic din fondurile cinegetice, prejudiciul produs diminuează cota de recoltă stabilită pentru specia/speciile respectivă/respective pentru fondul cinegetic.

(5) Dacă prin fapte de braconaj a fost diminuată, cantitativ sau calitativ, populaţia faunei de interes cinegetic după realizarea integrală a cotei de recoltă pentru fondul cinegetic unde a fost săvârşită fapta, prejudiciul este produs statului român şi pentru calculul despăgubirilor se aplică cuantumul prevăzut în anexele nr. 1 şi 2.

Art. 58. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezenta lege.

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 17 mai 2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Contractele de gestionare a fondurilor cinegetice, existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, rămân valabile până la data încetării raporturilor contractuale.

___________

*) Anexele nr. 1 şi 2 sunt reproduse în facsimil.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

 

p. PRESEDINTELE                                           PRESEDINTELE SENATULUI
 
CAMEREI DEPUTATILOR,                      NICOLAE VACAROIU

 

MIRON TUDOR MITREA                                 

 

 

 

Bucureşti, 9 noiembrie 2006.

Nr. 407.

 

 

 

 

   ANEXA Nr. 1

 

    Perioadele de vânare, valoarea de calcul al tarifului de gestionare şi valoarea de despăgubire în cazul unor fapte ilicite pentru speciile la care vânarea este permisă

Denumirea speciei

Perioada de vânătoare

Valoarea de despăgubire (în euro) în perioada

admisă

interzisă

 

 

A. Mamifere

 

 

 

1.

Bizamul (Ondatra zibethica) 1 sept. -15 apr.

80

160

2.

Capra neagră (Rupicapra rupicapra)
– exemplar de trofeu 15 oct. – 15 dec.

8.000

16.000

– exemplar de selecţie 1 sept. – 15 dec.

8.000

16.000

3.

Căpriorul (Capreolus capreolus)
– mascul 15 mai – 15 oct.

2.500

5.000

– femelă 1 sept. – 15 febr.

2.000

4.000

4.

Cerbul comun (Cervus elaphus)
– mascul de trofeu 10 sept. – 15 nov.

6.000

12.000

– mascul de selecţie 1 sept. – 31 dec.

6.000

12.000

– femelă şi viţel 1 sept. – 15 febr.

6.000

12.000

5.

Cerbul lopătar (Dama dama)
– mascul de trofeu 10 oct. – 1 dec.

3.000

6.000

– mascul de selecţie 1 sept. – 15 dec.

3.000

6.000

– femelă şi viţel 1 sept. – 15 febr.

2.000

4.000

6.

Câinele enot (Nyctereutes procyonoides) 15 sept. – 31 mart.

60

120

7.

Dihorul comun (Putorius putorius) 15 sept. – 31 mart.

30

60

8.

Hermelina (Mustela erminea) 15 sept. – 31 mart.

30

60

9.

Iepurele-de-câmp(Lepus europaeus) 1 nov. – 31 ian.

150

300

10.

Iepurele-de-vizuină (Oryctolagus cuniculus) 1 nov. – 31 ian.

100

400

11.

Jderul (Martes sp.) 15 sept. – 31 mart.

200

400

12.

Marmota (Marmota marmota) 15 sept. – 31 oct.

300

600

13.

Mistreţul (Sus scrofa) 1 aug. – 15 febr.

1.000

2.000

14.

Muflonul (Ovis aries musimon) 15 sept. – 15 dec.

4.000

8.000

15.

Nevăstuica (Mustela nivalis) 15 sept. – 31 mart.

100

200

16.

Şacalul (Canis aureus) 15 mai – 31 mart.

80

160

17.

Viezurele (Meles meles) 1 aug. – 31 mart.

100

200

18.

Vulpea (Vulpes vulpes) tot anul

50

 

 

B. Păsări

 

 

 

1.

Becaţina comună (Gallinago gallinago) 1 sept. – 28 febr.

55

135

11.

Becaţina mică (Lymnocryptes minimus) 1 sept. – 28 febr.

55

135

2.

Cioara grivă (Corvus corone cornix) 1 iun. – 31 mart.

10

20

21.

Cioara grivă sudică (Corvus corone sardonius) 1 iun. – 31 mart.

10

20

3.

Cioara-de-semănătură (Corvus frugilegus) 1 aug. – 31ian.

10

70

31.

Cioara neagră (Corvus corone corone) 1 iun. – 31 mart.

10

70

4.

Ciocârlia-de-câmp (Alauda arvensis) 15 sept. – 15 nov.

20

30

5.

Cocoşarul (Turdus pilaris) 1 sept. – 28 febr.

27

75

6.

Cocoşul de munte (Tetrao urogallus)- mascul Fără perioadă de vânare

2.700

7.

Abrogat prin art. II pct. 16 din nr. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 154/2008

8.

Coţofana (Pica pica) 1 iun. – 31 mart.

10

20

9.

Fazanul (Phasianus colchicus) 1 oct. – 28 febr.

35

70

10.

Gaiţa (Garrulus glandarius) 1 sept. – 28 febr.

27

135

11.

Găinuşa-de-baltă (Gallinula chloropus) 1 sept. – 28 febr.

27

50

111.

Gâsca-de-semănătură (Anser fabalis fabalis) 1 sept. – 28 febr.

55

275

12.

Gâsca-de-vară (Anser anser rubrirostris) 1 sept. – 20 ian.

55

275

13.

Gârliţa mare (Anser albifrons) 1 sept. – 20 ian.

55

275

14.

Graurul (Sturnus vulgaris) 1 sept. – 28 febr.

15

55

141.

Graurul dobrogean (Sturnus vulgaris balcanicus) 1 sept. – 28 febr.

15

55

15.

Guguştiucul (Streptopelia decaocto) 15 aug. – 15 febr.

27

80

151

. Ierunca (Bonasa bonasia) 15 sept. – 15 dec.

150

350

16.

Lişiţa (Fulica atra) 1 sept. – 31 ian.

27

110

17.

Porumbelul gulerat(Columba palumbus) 15 aug. – 28 febr.

27

80

18.

Porumbelul-de-scorbură(Columba oenas) 15 aug. – 28 febr.

55

110

19.

Potârnichea (Perdix perdix) 15 sept. – 31 dec.

55

220

20.

Prepeliţa (Coturnix coturnix) 15 aug. – 31 dec.

27

80

21.

Raţa mare (Anas platyrhynchos) 1 sept. – 31 ian.

55

110

22.

Raţa mică (Anas crecca) 1 sept. – 28 febr.

55

110

23.

Raţa fluierătoare (Anas penelope) 1 sept. – 28 febr.

55

110

24.

Raţa-cu-cap-castaniu (Aythya ferina) 1 sept.-28 febr.

55

110

25.

Raţa moţată (Aythya fuligula) 1 sept.-28 febr.

55

110

26.

Raţa pestriţă (Anas strepera) 1 sept.-28 febr.

55

110

27.

Raţa sunătoare (Bucephala clangula) 1 sept.- 31 ian.

55

110

28.

Raţa lingurar (Anas clypeata) 1 sept.-28 febr.

55

110

29.

Raţa suliţar (Anas acuta) 1 sept.- 31 ian.

65

130

30.

Raţa cârâitoare (Anas querquedula) 1 sept.-28 febr.

65

130

31.

Raţa-cu-cap negru (Aythya marila) 1 sept.-28 febr.

65

130

32.

Sitarul de pădure (Scolopax rusticola) 1 sept.-28 febr.

55

110

33.

Abrogat prin art. I pct. 59 din Legea nr. 215/2008

34.

Stăncuţa (Corvus monedula) 15 iul.-15 febr.

27

75

35.

Sturzul-de-vâsc (Turdus viscivorus) 1 sept.- 31 ian.

27

75

36.

Sturzul cântător (Turdus philomelos) 1 sept.- 31 ian.

27

75

37.

Sturzul-viilor (Turdus iliacus) 1 sept.-28 febr.

27

75

38.

Turturica (Streptopelia turtur) 15 aug.-28 febr.

27

75

___________

   ANEXA Nr. 2

 

    Valoarea de despăgubire în cazul unor fapte ilicite şi valoarea de calcul a tarifului de gestionare pentru speciile la care vânarea este interzisă

Nr. crt.

Denumirea

Valoarea de despăgubire (în euro)

 

 

A. Mamifere

 

1.

Castorul (Castor fiber)

6.000

2.

Elanul (Alces alces)

20.000

3.

Hamsterul/Hârciogul (Cricetus cricetus)

100

4.

Lupul (Canis lupus)

1.000

5.

Nurca (Lutreola lutreola)

200

6.

Pisica sălbatică (Felis silvestris)

200

7.

Râsul (Lynx lynx)

2.000

8.

Ursul (Ursus arctos)

40.000

9.

Veveriţa (Sciurus vulgaris)

100

10.

Vidra (Lutra lutra)

2.000

11.

Zimbrul (Bison bonasus)

30.000

 

 

B. Păsări

 

1.

Acvila-de-câmp (Aquilaheliaca)

2.700

2.

Acvila-de-munte (Aquilachrysa 1tos)

2.700

3.

Acvila-de-stepă (Aquilarapax orientalis)

1.350

4.

Acvila-mică (Hieraaetus pennatus)

1.350

5.

Acvila-ţipătoare mică (Aquilapomarina)

1.350

6.

Acvila-ţipătoare mare (Aquilaclanga)

1.350

7.

Acvila-porumbacă (Hieraaetus fasciatus)

540

8.

Alunarul (Nucifraga caryocatactes)

80

9.

Auşelul (Regulus sp.)

27

10.

Barza albă (Ciconia ciconia)

270

11.

Barza neagră (Ciconia nigra)

410

12.

Bătăuşul (Philomachus pugnax)

220

13.

Abrogat prin art. I pct. 64 din Legea nr. 215/2008

14.

Becaţina mare (Gallinago media)

135

15.

Boicuşul (Remiz pendulinus)

27

16.

Botgrosul (Coccothraustes coccothraustes)

80

17.

Brumăriţa (Prunnela sp.)

27

18.

Bufniţa (Bubo bubo)

1.350

19.

Buhaiul-de-baltă (Botaurus stellaris)

540

20.

Capântortura (Jynx torquilla)

135

21.

Caprimugul (Caprimulgus europaeus)

135

22.

Călifarul alb (Tadorna tadorna)

540

23.

Călifarul roşu (Tadorna ferruginea)

1.350

24.

Cănăraşul (Serinus serinus)

27

25.

Câneparul (Carduelis cannabina)

27

26.

Chira (Sterna sp.)

160

27.

Chirighiţa (Chlidonias sp.)

135

28.

Ciocântors (Recurvirostra avosetta)

135

29.

Cinghiţa-de-iarnă (Montifringilla nivalis)

55

30.

Cinteza (Fringilla sp.)

27

31.

Ciocănitoarea (Dendrocopos ep.; Picoide sp.; Drycopus sp.)

135

32.

Ciocănitoarea neagră (Drycopus martius)

270

33.

Ciocârlanul (Galerida cristata)

80

34.

Ciocârlia (Lullula sp.; Melanocorypha)

80

35.

Ciocârlia urecheată (Eremophila alpestris)

80

36.

Ciovlica (Glareola sp.)

270

37.

Ciuful (Asio sp.)

270

38.

Ciuvica (Glaucidium passerinium)

270

39.

Ciuşul (Otus scops)

270

40.

Cocorul mare (Grus grus)

540

41.

Cocorul mic (Anthropoides virgo)

540

42.

Cocoşul-de-mesteacăn (Lyrurus tetrix)

1.350

43.

Codalbul (Haliaeetus albicilla)

2.700

44.

Codobatura (Motacilla sp.)

27

45.

Codroşul (Phoenicurus sp.)

27

46.

Cojoaica (Certhia sp.)

27

47.

Corbul (Corvus corax)

135

48.

Corcodelul mic (Pachybaptus ruficollis)

55

49.

Corcodelul mare (Podiceps cristatus)

55

50.

Corcodelul-cu-gât-negru (Podiceps nigricolis)

135

51.

Corcodelul-cu-gât-roşu (Podiceps griseigena)

270

511.

Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo)

200

52.

Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus)

410

53.

Cresteţul (Porzana sp.)

80

54.

Cârsteiul-de-baltă (Rallus aquaticus)

55

55.

Cârsteiul-de-câmp (Crex crex)

410

56.

Cucul (Cuculus canorus)

135

57.

Cucuveaua (Athene noctua)

270

58.

Cufundarul (Gavia artica)

135

59.

Cufundarul mic (Gavia stellata)

135

60.

Cufundarul mare (Gavia immer)

150

61.

Culicul mare (Numenius arquata)

270

62.

Culicul mic (Numenius phaeopus)

270

63.

Culicul-cu-cioc-subţire (Numenius tenuirostris)

2.700

64.

Drepneaua (Apus sp.)

55

65.

Dropia (Otis tarda)

2.700

66.

Dumbrăveanca (Coracias garrulus)

270

67.

Egreta mare (Egretta alba)

270

68.

Egreta mică (Egretta garzetta)

135

69.

Eiderul (Somateria mollissima)

405

70.

Ferestraşul mare (Mergus merganser)

400

71.

Ferestraşul mic (Mergus albellus)

135

72.

Ferestraşul moţat (Mergus serrator)

400

73.

Fâsa (Anthus sp.)

27

74.

Flamingul (Phoenicopterus ruber)

270

75.

Florintele (Carduelis chloris)

27

76.

Fluierarul-de-munte (Actitis hypoleucos)

55

77.

Fluierarul sur (Xenus cinereus)

55

78.

Fluierarul (Tringa sp.)

55

79.

Fluturaşul-de-stâncă (Trichodroma muraria)

270

80.

Forfecuţa (Loxia sp.)

55

81.

Frunzăriţa (Hippolais sp.)

27

82.

Fugaciul (Calidris sp.)

55

83.

Furtunarul (Puffinus puffinus)

55

84.

Gaia neagră (Milvus migrans)

1.350

85.

Gaia roşie (Milvus milvus)

1.350

86.

Ghionoaia (Picus sp.)

135

87.

Gârliţa mică (Anser erythropus)

1.350

88.

Abrogat prin art. I pct. 64 din Legea nr. 215/2008

89.

Gâsca-mică-de-semănătură (Anser fabalis rossicus)

410

90.

Gâsca-cu-cioc-scurt (Anser fabalis brachyrhynchus)

410

91.

Gâsca-cu-gât-roşu (Branta ruficollis)

1.350

92.

Gâsca neagră (Branta bernicla)

410

93.

Grangurul (Oriolus oriolus)

110

94.

Greluşelul (Locustella sp.)

27

95.

Guşă-vânătă (Luscinia sp.)

27

96.

Heretele (Circus sp.)

270

97.

Hoitarul (Neophron percnopterus)

2.700

98.

Huhurezul (Strix sp.)

270

99.

Abrogat prin art. I pct. 64 din Legea nr. 215/2008

100.

Inăriţa (Carduelis sp.)

27

101.

Lăcarul (Acrocephalus sp.)

27

102.

Lăcustarul (Sturnus roseus)

55

103.

Lăstunul (Delichon sp.; Riparia sp.; Hirundo sp.)

27

104.

Lebăda-de-vară (Cygnus olor)

270

105.

Lebăda-de-iarnă (Cygnus cygnus)

540

106.

Lebăda mică (Cygnus columbianus)

540

107.

Lopătarul (Platalea leucorodia)

270

108.

Lupul-de-mare (Stercorarius sp.)

135

109.

Măcăleandrul (Erithacus rubecula)

27

110.

Mărăcinarul (Saxicola sp.)

111.

Mătăsarul (Bombycilla garrulus)

55

112.

Mierla gulerată (Turdus torquatus alpestris)

113.

Mierla neagră (Turdus merula)

27

114.

Mierla-de-piatră (Monticola saxatilis)

135

115.

Minuniţa (Aegolius funereus)

270

116.

Mugurarul (Pyrrhula pyrrhula)

80

117.

Mugurarul roşu (Carpodacus erythrinus)

27

118.

Muscarul (Ficedula sp.)

119.

Nagâţul (Chettusia sp.)

135

120.

Nagâţul (Vanellus vanellus)

80

121.

Notatiţa (Phalaropus sp.)

55

122.

Ochiul-boului (Troglodytes troglodytes)

27

123.

Pasărea-ogorului (Burhinus oedicnemus)

270

124.

Pasărea-omătului (Plectrophenax nivalis)

55

125.

Păscărelul negru (Cinclus sp.)

55

126.

Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus)

1.350

127.

Pelicanul creţ (Pelecanus crispus)

1.660

128.

Pescăruşul-cu-trei-degete (Rissa tridactyla)

55

129.

Pescăruşul albastru (Alcedo athis)

55

130.

Pescăriţa (Hydroprogne sp.; Gelochelidon sp.)

135

131.

Pescăruşul (Larus sp.)

135

132.

Piciorongul (Himantopus himantopus)

135

133.

Pietrarul (Oenanthe sp.)

27

134.

Pietruşul (Arenaria interpres)

55

135.

Pitulicea (Phylloscopus sp.)

27

136.

Piţigoiul (Parus sp.)

27

137.

Ploierul (Pluvialis sp.)

55

138.

Presura (Enberiza sp.)

27

139.

Prigoria (Merops apiaster)

55

140.

Privighetoarea (Lusciniola sp.; Luscinia sp.)

80

141.

Prundaşul-de-nămol (Limicola falcinellus)

55

142.

Prundăraşul (Charadrius sp.)

55

143.

Pupăza (Upupa epops)

55

144.

Raţa-cu-cap-alb (Oxyura leucocephala)

540

145.

Raţa-cu-ciuf (Netta rufina)

270

146.

Raţa-de-gheţuri (Clangula hyemalis)

135

147.

Raţa catifelată (Melanitta fusca)

135

148.

Raţa neagră (Melanitta nigra)

135

149.

Raţa roşie (Aythya nyroca)

540

150.

Scatiul (Carduelis spinus)

27

151.

Scoicarul (Haematopus ostralegus)

135

152.

Sfrânciocul (Lanius sp.)

55

153.

Silvia (Sylvia sp.)

27

1531.

Sitarul-de-mal (Limosa limosa)

50

154.

Sitarul-de-mal-nordic (Limosa lapponica)

270

155.

Spârcaciul (Tetrao tetrix)

1.350

156.

Sticletele (Carduelis sp.)

27

157.

Stârcul-de-cireadă (Bubulcus ibis)

135

158.

Stârcul galben (Ardeola ralloides)

70

159.

Stârcul-de-noapte (Nycticorax nycticorax)

135

160.

Stârcul pitic (Ixobrychus minutus)

55

161.

Stârcul roşu (Ardea purpurea)

135

162.

Stârcul cenuşiu (Ardea cinerea)

135

163.

Striga (Tyto alba guttata)

540

164.

Stufărica (Cettia cetti)

27

165.

Şerparul (Circaetus circaetus gallicus)

540

166.

Şoimul călător (Falco peregrinus)

1.660

167.

Şoimul-de-iarnă (Falco columbarius)

540

168.

Şoimul dunărean (Falco cherrug)

2.700

169.

Şoimul rândunelelor (Falco subbuteo)

540

170.

Şorecarul mare (Buteo rufinus)

540

171.

Şorecarul încălţat (Buteo lagopus)

270

172.

Şorecarul comun (Buteo buteo)

270

173.

Ţicleanul (Sitta europaea)

27

174.

Ţigănuşul (Plegadis falcinellus)

555

175.

Uliganul-pescar (Pandion haliaetus)

540

176.

Uliul (Accipiter sp.)

270

177.

Vânturelul-de-seară (Falco vespertinus)

1.350

178.

Vânturelul mic (Falco naumanni)

1.350

179.

Vânturelul roşu (Falco tinnunculus)

540

180.

Viesparul (Pernis apivorus)

540

181.

Vulturul negru (Aegypius monachus)

2.700

182.

Vulturul sur (Gyps fulvus)

2.700

183.

Zăganul (Gypaetus barbatus)

2.700

 

Read more