Category: Articole

Ordinul MADR 15/2011 privind practicarea pescuitului recreativ/sportiv

MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE

Ordinul 15 din 20 ianuarie 2011 (Ordinul 15/2011)

privind conditiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, precum si modelele permiselor de pescuit recreativ/sportiv

Publicat in Monitorul Oficial 74 din 28 ianuarie 2011 (M. Of. 74/2011)

Avand in vedere:

-consultarile cu forurile de reprezentare ale asociatiilor de pescari sportivi legal constituite la nivel national, din domeniul pescuitului recreativ/sportiv;

-Referatul de aprobare al Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura nr. 399 din 19 ianuarie 2011,

in temeiul:

-Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura, cu modificarile si completarile ulterioare;

-art. 7 lit. A pct. b) si e) din Hotararea Guvernului nr. 545/2010 privind organizarea, structura si functionarea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, cu modificarile ulterioare;

-art. 7 alin. (5) din Hotararea Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, cat si a unor structuri aflate in subordinea acestuia, cu modificarile si completarile ulterioare;

-art. 4 din Hotararea Guvernului nr. 1.016/2008 privind cuantumul taxelor de licentiere si autorizare in pescuit si acvacultura;

-Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare,

 

ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale emite urmatorul ordin:

Art. 1. –

(1) Atribuirea dreptului de pescuit recreativ/sportiv se face de catre administratorii resursei acvatice vii, in toate habitatele piscicole naturale, in conditiile legii.

(2) Administratorii resurselor acvatice vii pot conveni asupra emiterii unui singur model de permis de pescuit recreativ/sportiv cu valabilitate in toate habitatele piscicole naturale.

(3) Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, denumita in continuare ANPA, poate delega pe baza de protocol administrarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale din apele de munte catre administratorul padurilor proprietate publica a statului.

Art. 2. –

(1) Practicarea pescuitului recreativ/sportiv in habitatele piscicole naturale se face in baza permiselor emise de catre administratorul resurselor acvatice vii si eliberat de acesta sau de catre asociatiile de pescari sportivi, dupa caz.

(2) Asociatiile de pescari sportivi pot elibera permise de pescuit recreativ/sportiv numai dupa obtinerea autorizatiei de pescuit recreativ/sportiv.

Art. 3. –

(1) Permisul de pescuit recreativ/sportiv este un document cu regim special, inseriat.

(2) Permisul de pescuit recreativ/sportiv este nominal, netransmisibil, se elibereaza anual si este valabil in toate habitatele piscicole naturale.

Art. 4. – Modelul permisului de pescuit recreativ/sportiv este prevazut in anexa nr. 1.

Art. 5. –

(1) In cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin ANPA, functioneaza Registrul unic de evidenta a asociatiilor de pescari sportivi, persoane juridice nonprofit legal constituite, precum si a forurilor de reprezentare la nivel national, constituite pe principiul liberei asocieri.

(2) Modelul „Registrului unic de evidenta a asociatiilor de pescari sportivi”, persoane juridice nonprofit legal constituite, precum si a forurilor de reprezentare la nivel national, constituite pe principiul liberei asocieri, este prevazut in anexa nr. 2.

(3) Inscrierea in Registrul unic de evidenta a asociatiilor de pescari sportivi, persoane juridice nonprofit legal constituite, precum si a forurilor de reprezentare la nivel national, constituite pe principiul liberei asocieri, se face in baza urmatoarelor documente:

-cerere de inscriere catre ANPA;

-statut;

-acte constitutive, cu modificarile ulterioare;

-certificat de inregistrare in Registrul asociatiilor si fundatiilor;

-cod de inregistrare fiscala;

-avizul de luare in evidenta eliberat de Ministerul Mediului si Padurilor;

-regulamentul si planul de management al ariei protejate, unde este cazul.

(4) Asociatiile inscrise anterior aparitiei prezentului ordin au obligatia de a completa si de a aduce la zi documentele prevazute la alin. (3).

Art. 6. –

(1) Exercitarea pescuitului in zonele de pescuit pentru care s-au emis autorizatii de pescuit recreativ/sportiv se face in baza permisului recreativ/sportiv, cu respectarea regulamentului propriu al asociatiei detinatoare de autorizatie si a conditiilor inscrise in autorizatie.

(2) Regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, prevazut in anexa nr. 3, sta la baza elaborarii regulamentelor proprii ale asociatiilor de pescari sportivi.

Art. 7. –

(1) ANPA emite si elibereaza autorizatii de pescuit recreativ/sportiv catre asociatiile de pescari sportivi inscrise in Registrul unic de evidenta a asociatiilor de pescari sportivi, care indeplinesc conditiile stabilite in prezentul ordin, pentru zonele de pescuit, cu exceptia Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”, Dunarii, Marii Negre si lacurilor de acumulare unde se practica pescuitul comercial.

(2) Asociatiile de pescari sportivi solicita eliberarea unei autorizatii de pescuit recreativ/sportiv pentru zonele de pescuit din habitatele piscicole naturale, prin cererea de solicitare insotita de documentatia prevazuta in anexa nr. 4.

(3) ANPA elibereaza autorizatie de pescuit recreativ/sportiv asociatiei de pescari sportivi pe baza punctajului rezultat prin aplicarea criteriilor de evaluare prevazute in anexa nr. 5.

(4) Pentru o zona de pescuit recreativ/sportiv, ANPA nu poate elibera decat o singura autorizatie.

(5) Doua sau mai multe asociatii se pot asocia si pot solicita eliberarea autorizatiei de pescuit recreativ/sportiv pentru una sau mai multe zone de pescuit; evaluarea se face pe baza cumularii criteriilor de evaluare.

(6) Autorizatia de pescuit este un document cu regim special, cu o valabilitate de 5 ani, vizat anual pana la data de 1 februarie, emis si eliberat dupa modelul prevazut in anexa nr. 6.

Art. 8. –

(1) Asociatia de pescari sportivi care obtine autorizatie de pescuit recreativ/sportiv are urmatoarele obligatii:

[] sa elibereze permisele de pescuit recreativ/sportiv catre pescari, in conditiile legii, fara perceperea de taxe suplimentare;

[] sa initieze lunar actiuni de control in colaborare cu institutiile abilitate ale statului;

[] sa elaboreze si sa actualizeze baza de date cu membrii asociatiei si cu numarul de permise eliberate;

[] sa transmita trimestrial/periodic catre filialele ANPA situatia membrilor, a permiselor eliberate si a documentelor justificative privind platile catre bugetul de stat reprezentand taxa de eliberare a permiselor de pescuit;

[] sa adopte si sa implementeze masuri de refacere a resurselor acvatice vii, cu aprobarea ANPA;

[] sa marcheze cu panouri zona/zonele de pescuit in termen de 90 de zile de la obtinerea autorizatiei;

[] sa asigure igienizarea locurilor amenajate pentru pescuit;

[] sa afiseze in locuri vizibile la sediul asociatiei si pe teren regulamentul propriu de pescuit;

[] sa solicite sprijinul inspectorilor piscicoli si al ofiterilor, agentilor si subofiterilor din cadrul politiei si jandarmeriei in cazul semnalarii actelor de braconaj;

[] sa isi armonizeze activitatea cu alte asociatii de pescari sportivi din bazinul hidrografic si sa elaboreze impreuna cu ANPA un plan comun de administrare unitara a resurselor acvatice vii din bazinul hidrografic respectiv, care sa urmareasca sa abordeze unitar managementul apelor la nivel de bazin hidrografic, conform Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politica comunitara in domeniul apei.

(2) Asociatiile de pescari sportivi pot percepe un tarif, saptamanal, lunar, anual, de acces in zona de pescuit autorizata pentru serviciile de organizare a pescuitului si derularea obligatiilor prevazute la alin. (1).

(3) Tarifele de acces se vor stabili pentru toata perioada de valabilitate a autorizatiei de pescuit recreativ/sportiv de catre asociatiile de pescari sportivi, vor fi indexate anual cu rata de inflatie si vor fi aduse la cunostinta ANPA pana la data de 1 februarie.

(4) Pentru o informare corecta a pescarilor sportivi, ANPA va publica pe site-ul www.anpa.ro lista asociatiilor pe zone si tarifele practicate de acestea.

Art. 9. –

(1) In zonele de pescuit recreativ/sportiv pentru care nu au fost emise autorizatii, precum si in zonele care nu fac obiectul autorizarii (Dunarea, Marea Neagra si lacurile de acumulare unde se practica pescuitul comercial) pescuitul poate fi practicat de orice posesor de permis de pescuit recreativ/sportiv, cu respectarea reglementarilor in vigoare.

(2) In Rezervatia Biosferei „Delta Dunarii”, practicarea pescuitului recreativ/sportiv se face pe baza permiselor de pescuit recreativ/sportiv emise si eliberate de Administratia Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”, cu respectarea reglementarilor in vigoare.

Art. 10. – Permisul de pescuit recreativ/sportiv emis de catre ANPA poate fi suspendat sau retras, prin decizie a presedintelui ANPA, la propunerea personalului propriu cu drept de control si inspectie si a institutiilor sau persoanelor abilitate cu drept de control, in conditiile art. 59 si 60 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura, cu modificarile si completarile ulterioare. De asemenea, ANPA poate suspenda sau retrage autorizatia de pescuit recreativ/sportiv in cazul in care nu sunt respectate obligatiile mentionate la art. 8 si conditiile care au stat la baza eliberarii acesteia.

Art. 11. –

(1) ANPA are obligatia sa asigure tiparirea, gestionarea si emiterea documentelor prevazute in prezentul ordin.

(2) Asociatiile de pescari sportivi solicita in scris de la filialele regionale ANPA, in vederea eliberarii, permise de pescuit recreativ/sportiv, depunand documentele justificative, conform prevederilor legale in vigoare.

(3) Presedintele ANPA va emite, in termen de 5 zile de la intrarea in vigoare a prezentului ordin, decizia prin care aproba procedura privind emiterea si eliberarea permiselor si autorizatiilor de pescuit recreativ/sportiv, comisia de evaluare a cererilor pentru emiterea autorizatiilor de pescuit recreativ/sportiv, precum si lista zonelor de pescuit recreativ/sportiv.

Art. 12. – La data intrarii in vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 20/2010 privind conditiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, precum si modelele permiselor de pescuit sportiv, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 75 din 2 februarie 2010, cu modificarile ulterioare, se abroga.

Art. 13. – Anexele nr. 1-6 fac parte integranta din prezentul ordin.

Art. 14. – Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

 

Ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale,
Valeriu Tabara

 

Bucuresti, 20 ianuarie 2011.

Nr. 15.

 

Read more

OUG 23/2008 privind pescuitul si acvacultura

1

 GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ 23/2008

privind pescuitul şi acvacultura

(completata si modificata de Legea 317/2009)

Având în vedere necesitatea adoptării rapide a unui cadru juridic în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, necesar administrării sectorului pescăresc, prin conservarea şi exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comunitară în domeniul pescuitului, se impune adoptarea prezentului act normativ în regim de urgenţă, în vederea:

– creşterii absorbţiei fondurilor europene alocate sectorului pescăresc prin Fondul european pentru pescuit;

– restructurării instituţionale a sectorului pescăresc;

– finalizării urgente a privatizării fermelor piscicole, în vederea absorbţiei fondurilor europene;

– reducerii birocraţiei;

– reducerii presiunii financiare exercitate asupra organizaţiilor de pescari;

– eficientizării administrării şi exploatării durabile a resurselor acvatice vii;

– sprijinirii organizaţiilor de producători şi a fermelor piscicole,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. – (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează protecţia, conservarea, administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii, activitatea de acvacultură, procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură, când aceste activităţi se realizează:

a) pe teritoriul României;

b) în apele de sub jurisdicţia naţională a României de către nave sub pavilion român sau sub pavilionul altor state.

(2) Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte măsurile privind:

a) organizarea şi administrarea sectorului pescăresc;

b) protecţia, conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii;

c) politica structurală;

d) administrarea capacităţii flotei de pescuit;

e) acvacultura;

f) prelucrarea şi procesarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură;

g) organizarea pieţei produselor pescăreşti;

h) cercetarea ştiinţifică în domeniul pescăresc;

i) controlul şi respectarea legislaţiei în domeniu;

j) relaţiile internaţionale în domeniul pescuitului şi acvaculturii;

k) răspunderi şi sancţiuni.

l) privatizarea în domeniul piscicol.

(3) Prezenta ordonanţă de urgenţă reprezintă cadrul general de reglementare, pe baza căruia se emite legislaţia secundară pentru sectorul pescăresc.

(4) Punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la alin.(2) se realizează de către Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură, instituţie publică de interes naţional, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat, care funcţionează în subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură, cu sediul în municipiul Bucureşti, a cărei structură, organizare şi funcţionare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 2. – În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

1. acvacultură – creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice, acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice;

2. amenajare piscicolă – unitatea de bază a acvaculturii, reprezentată de:

a) heleşteu – bazin piscicol realizat în săpătură sau umplutură, înconjurat total sau parţial de diguri, prevăzut cu canale de alimentare, evacuare şi perimetrale, dotat cu construcţii hidrotehnice şi instalaţii de alimentare, reţinere şi evacuare a apei;

b) iaz – bazin piscicol realizat prin bararea unei văi cu un baraj, prevăzut cu instalaţii hidrotehnice pentru reţinerea şi deversarea/evacuarea apei;

c) staţie de reproducere artificială;

d) vivieră flotabilă – instalaţie plutitoare, alcătuită dintr-un cadru poliedric cu pereţi din plasă, destinată creşterii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice;

e) lacuri de acumulare în care se practică acvacultura;

f) alte instalaţii destinate acvaculturii.

3. habitate piscicole naturale:

a) Dunărea teritorială, Delta şi lunca inundabilă a Dunării;

b) complexul lagunar Razelm-Sinoe şi lacurile litorale;

c) pâraiele, râurile şi lacurile de munte, colinare, de şes şi zonele lor inundabile, precum şi braţele moarte ale râurilor;

d) bălţile şi lacurile naturale lipsite de instalaţii hidrotehnice pentru alimentarea, reţinerea şi evacuarea apei;

e) lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la viituri;

f) reţeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice şi ramificaţiile acestora;

g) apele maritime interioare, marea teritorială, zona contiguă, zona economică exclusivă ale României.

4. ape maritime interioare – apele astfel cum sunt definite în legislaţia românească în domeniu şi în tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte; ABROGAT

5. captură totală admisibilă (TAC) – cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice, aparţinând unei anumite specii sau unui grup de specii, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare, care se poate extrage anual fără a afecta capacitatea de regenerare naturală;

6. capacitate de pescuit – tonajul unei nave exprimat în GT şi puterea acesteia exprimată în kW, iar pentru anumite tipuri de activitate de pescuit, suma şi/sau dimensiunea echipamentului de pescuit al unei nave;

7. captură – cantitatea de peşte sau alte vieţuitoare acvatice pescuite sau recoltate din habitatele piscicole naturale, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare;

8. centru de primă vânzare – locul unde se efectuează prima vânzare a produselor obţinute din pescuit;

9. cotă – partea din captura totală admisibilă din fiecare specie ori grup de specii, care se alocă persoanelor fizice sau juridice autorizate să desfăşoare activităţi de pescuit comercial;

10. efort de pescuit – produsul capacităţii şi al activităţii unei nave/ambarcaţiuni pescăreşti; când este vorba de un grup de nave/ambarcaţiuni – suma tuturor eforturilor de pescuit ale tuturor navelor/ambarcaţiunilor ce aparţin grupului;

11. exploatare durabilă – exploatarea resurselor acvatice vii prin metode şi procedee care să asigure productivitatea şi biodiversitatea pe termen lung a ecosistemelor habitatelor piscicole naturale;

12. fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit – documentul în care sunt înregistrate toate navele şi ambarcaţiunile de pescuit care activează la pescuitul comercial în habitatele piscicole naturale, pe categorii, dimensiune, puterea motorului, tipul de activitate şi tehnica de pescuit, zona de pescuit şi proprietarul;

13. inspector piscicol – persoana cu drept de inspecţie şi control privind respectarea legislaţiei în domeniul pescuitului, acvaculturii, procesării şi comercializării peştelui, din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură;

14. jurnal de pescuit – registrul aflat la bordul navelor/ambarcaţiunilor de pescuit, în care sunt înregistrate zilnic datele privind efortul de pescuit şi capturile realizate, cu clasificarea lor pe specii;

15. navă de pescuit – orice navă sau ambarcaţiune echipată pentru pescuit comercial;

16. navă auxiliară de pescuit – orice navă sau ambarcaţiune care nu este implicată direct în activitatea de pescuit, dar deserveşte navele de pescuit, instalaţiile de acvacultură sau instalaţiile de pescuit staţionar;

17. pescărie – ansamblul de activităţi care privesc pescuitul, acvacultura, procesarea şi comercializarea peştelui. Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii;

18. pescuit – activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale, cu respectarea măsurilor pentru protejarea, conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii;

181. pescuit în scop ştiinţific – extragerea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale şi din amenajările piscicole, conform planului anual aprobat, în orice perioadă a anului, inclusiv în perioadele de prohibiţie, în orice zonă, pentru orice specie acvatică, la orice vârstă şi dimensiune, cu utilizarea oricăror metode, unelte, dispozitive şi plase de pescuit, atât pe timpul zilei, cât şi pe timpul nopţii, în baza autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific;

19. pescuit ilegal – practicarea pescuitului fără respectarea reglementărilor în domeniul pescuitului;

20. posibilitate de pescuit – dreptul legal cuantificat de pescuit, exprimat în capturi sau în efort de pescuit;

21. port de bază – locul de unde nava/ambarcaţiunea îşi începe activitatea de pescuit, expediere şi comercializare a capturilor;

22. prima vânzare – acea vânzare care se realizează pentru prima dată pe teritoriul naţional şi care stabileşte prin documente preţul produsului;

23. procesarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură – ansamblul operaţiunilor care modifică caracteristicile fizice sau chimice ale acestor produse, având drept scop pregătirea lor pentru comercializare;

24. punct de debarcare – locul unde navele şi ambarcaţiunile de pescuit în habitatele piscicole naturale descarcă peştele în vederea expedierii spre centrele de primă vânzare;

25. resurse acvatice vii – speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman, disponibile şi accesibile din habitatele piscicole naturale ale României;

26. echipamente de pescuit – uneltele, metodele şi dispozitivele utilizate în activitatea de pescuit;

27. pescar profesionist – persoana fizică, atestată conform reglementărilor legale în vigoare, să practice pescuitul în scop comercial;

271. pescar sportiv – persoana fizică deţinătoare a unui permis de pescuit recreativ/sportiv, eliberat de asociaţiile de pescari sportive legal constituite;

28. licenţă de pescuit – actul administrativ care certifică faptul că o navă/ambarcaţiune îndeplineşte condiţiile pentru desfăşurarea activităţii de pescuit comercial;

29. autorizaţie de pescuit – actul administrativ prin care se autorizează o persoană fizică sau juridică să exercite activitatea de pescuit;

30. permis de pescuit – documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit;

31. unelte de pescuit – sculele şi echipamentele utilizate la pescuitul în ape maritime interne şi continentale; ABROGAT

32. plasă – reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de gabarit: diametrul firului (mm), mărimea laturii ochiului (mm), structura (tex), lungime şi lăţime;

33. setcă – unealta de pescuit de tip reţea, formată dintr-un singur perete de plasă, care este prevăzută cu elemente de armare – la partea superioară plute, iar la partea inferioară plumbi –, care reţine peştele prin încurcare şi agăţare;

34. setcă de calcan – reţeaua de fire textile care formează un singur perete de plasă, prevăzută cu elemente de armare (plute, plumbi), cu mărimea laturii ochiului de plasă a = 180 –200 mm, respectiv 2a = 360 –400 mm; ABROGAT

35. setcă de rechin – reţeaua de fire textile care formează un singur perete de plasă, cu mărimea laturii ochiului a = 100 –200 mm, respectiv2 a = 200 –400 mm; elementele de armare (plute, plumbi) sunt dispuse pe partea superioară şi inferioară a plasei, astfel încât să se realizeze procesul de pescuit pe fundul apei şi nu în masa ei; ABROGAT

36. avă – reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă, cu diferite mărimi ale laturii ochiului;

37. plasă de tip monofilament – plasă formată din fire polimerice netorsionate;

38. dispozitiv/aparat electric de pescuit – instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric, care foloseşte sisteme ce creează unde electrice în apă, electrocutează resursele acvatice vii, aducându-le la suprafaţa apei, unde pot fi uşor pescuite.

39. drept de pescuit – dreptul obţinut, în condiţiile legii, de exploatare durabilă a resursei acvatice vii;

40. efectiv piscicol – totalitatea peştilor şi a altor vieţuitoare acvatice existente la un moment dat într-o amenajare piscicolă;

41. specie introdusă – orice specie de peşti sau alte vieţuitoare acvatice introdusă intenţionat sau accidental de om într-un mediu acvatic diferit de cel în care este prezentă natural;

42. furt piscicol – activitate infracţională care constă în furtul efectivului piscicol în tot sau în parte prin orice mijloace sau metode din amenajările piscicole;

43. braconaj piscicol – activitate contravenţională sau infracţională care constă în pescuitul fără licenţă, autorizaţie sau permis, a peştilor şi a altor vieţuitoare acvatice din habitatele piscicole naturale;

44. zonă de pescuit – porţiune delimitată prin semne vizibile a unui bazin hidrografic unde este permisă practicarea pescuitului;

45. zonă de refacere biologică – zonă a unui bazin hidrografic unde resursele acvatice vii sunt în declin şi se impune restricţionarea pescuitului pentru refacerea acestora;

46. zonă interzisă la pescuit – zonă delimitată prin semen vizibile a unui bazin hidrografic, protejată în vederea reproducerii resurselor acvatice vii;

47. bază de date naţională a resurselor acvatice vii – totalitatea informaţiilor privind flota de pescuit, efectivele piscicole, numărul de operatori economici cu activităţi specifice, numărul de asociaţii şi federaţii, numărul de pescari sportivi şi profesionişti, cantităţile de peşte extrase anual, cantitatea de peşte introdusă prin activităţi de repopulare.

CAPITOLUL II

Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc

Art. 3. – Responsabilitatea privind definirea şi implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea resurselor acvatice vii existente în habitatele piscicole naturale, la acvacultură, la procesarea şi organizarea pieţei produselor pescăreşti, la structurile de pescuit şi acvacultură revine Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

Art. 4. – (1) Elaborarea strategiei naţionale şi a reglementărilor referitoare la conservarea şi managementul resurselor acvatice vii existente în habitatele piscicole naturale, la acvacultură, la organizarea pieţei produselor pescăreşti, la structurile de pescuit şi acvacultură, precum şi implementarea şi controlul aplicării şi respectării acestora sunt atributul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

(2) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură este autoritate de management al programului operaţional sectorial în domeniul pescuitului şi acvaculturii. ABROGAT

(3) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură are următoarele atribuţii principale:

a) administrează resursele acvatice vii din habitatele piscicole naturale ale României, cu excepţia celor din Rezervaţia Biosferei «Delta Dunării», care sunt administrate de Administraţia Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării», în condiţiile legii;

b) privatizează societăţile comerciale cu profil piscicol şi amenajările piscicole pe care le are în portofoliu, în conformitate cu prevederile legale cu privire la privatizare, inclusiv prin negociere directă cu titularii contractelor de închiriere, asociere, concesionare, arendare; vânzarea amenajărilor piscicole se poate efectua în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă prin contracte de vânzare-cumpărare şi contracte de leasing;

c) concesionează terenurile, cu excepţia celor de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării», pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum şi alte terenuri aferente acestora din domeniul public al statului în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

d) încheie contracte în vederea exploatării şi/sau privatizării terenurilor, cu excepţia celor de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării», pe care sunt amplasate amenajări piscicole, precum şi alte terenuri aferente acestora din domeniul privat al statului;

e) elaborează caietele de sarcini în vederea privatizării şi/sau concesionării;

f) desfăşoară orice alte activităţi stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură.

(4) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură poate delega, pe bază de protocol, administrarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale către alte instituţii publice ale statului.

Art. 5. – Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură îşi exercită atribuţiile în teritoriu prin structuri proprii.

Art. 6. – (1) Personalul din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură este format din funcţionari publici şi personal contractual.

(2) Salarizarea personalului din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură se face potrivit prevederilor legale în vigoare.

Art. 7. – Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific, precum şi a măsurilor în aplicarea reglementărilor Uniunii Europene.

CAPITOLUL III

Protecţia, conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii

SECŢIUNEA 1

Activitatea de pescuit în habitatele piscicole naturale

Art. 8. – Politica privind pescuitul în habitatele piscicole naturale se va realiza de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură prin:

a) măsuri de conservare a resurselor acvatice vii, prin reglementarea echipamentelor de pescuit, a efortului de pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor;

b) măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii, prin stabilirea anuală a TAC-lui şi a cotelor de pescuit, a perioadelor de prohibiţie, a zonelor protejate şi a zonelor de cruţare, precum şi a măsurilor preventive;

c) măsuri de administrare a pescuitului, astfel încât să se obţină o mai bună raţionalizare a efortului de pescuit;

d) reglementări privind pescuitul şi acvacultura;

e) stabilirea sistemelor de pază, control şi de inspecţie ale activităţilor de pescuit;

f) integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate în planurile de management ale ariilor respective.

g) finanţarea programelor pentru popularea de susţinere şi decercetare-dezvoltare în domeniul exploatării resurselor acvatice vii şi acvaculturii.

Art. 9. – (1) Accesul la resursele acvatice vii se reglementează pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în urma consultărilor cu organizaţiile din domeniul pescuitului.

(2) Accesul la resursele acvatice vii, din rezervaţiile naturale, în vederea practicării pescuitului în scop comercial, se atribuie în mod direct pescarilor profesionişti organizaţi în asociaţii profesionale de profil din unitatea administrativ-teritorială pe baza permiselor, licenţelor şi autorizaţiilor de pescuit comercial.

(3) Pe zona de pescuit recreativ/sportiv nu poate fi eliberată decât o singură autorizaţie privind practicarea pescuitului recreativ/sportiv.

Art. 91. – (1) Pentru derivaţiile naturale sau artificiale ale unui curs de apă, reprezentate de braţe secundare, canale de irigaţii sau tranzitare, autorizaţia de pescuit revine titularului de autorizaţie pentru cursul principal de apă.

(2) În cazul în care o apă în regim neamenajat îşi schimbă albia ca urmare a unor evenimente naturale sau devieri artificiale, beneficiarii autorizaţiei iniţiale de pescuit sunt autorizaţi atât pentru noua albie şi vechea albie rămase, cât şi pentru luciul de apă ce eventual ar apărea ca urmare a îndiguirilor limitrofe efectuate.

(3) Mărirea suprafeţei unui luciu de apă în regim natural de scurgere ca urmare a construcţiei unei acumulări pe cuveta sa determină extinderea dreptului de pescuit asupra întregii suprafeţe. Dacă luciul de apă exploatat piscicol inundă malurile, posesorul autorizaţiei de pescuit comercial este îndreptăţit să pescuiască în perimetrul inundat.

Art. 10. – (1) Prin ordin comun al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului se stabilesc măsuri de reglementare a efortului de pescuit şi cota alocată.

(2) Reglementarea efortului de pescuit se face prin:

a) limitarea numărului navelor/ambarcaţiunilor de pescuit în funcţie de caracteristicile acestora în cadrul efortului de pescuit din ansamblul flotei dintr-o pescărie;

b) limitarea timpului alocat activităţii pescuitului;

c) stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit;

d) interdicţia pescuitului. ABROGAT

(3) Stabilirea cotei se face prin limitarea volumului capturilor pentru o anumită specie sau grupuri de specii pe zone de pescuit, perioade de timp, metode de pescuit şi nave de pescuit.

(4) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Mediului pot stabili, prin ordin comun, şi alte măsuri de refacere şi conservare a resurselor acvatice vii.

Art. 11. – (1) Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale se stabilesc caracteristicile tehnice şi condiţiile de folosire a uneltelor de pescuit, precum şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale, în scopul realizării unui pescuit durabil în condiţiile minimalizării efectelor adverse asupra ecosistemelor acvatice şi speciilor auxiliare, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

(2) Folosirea altor unelte, echipamente sau metode de pescuit în afara celor stabilite este interzisă.

(3) În scopul protecţiei investiţiilor producătorilor, schimbarea echipamentelor de pescuit se va realiza cu un preaviz de 1–2 ani, după caz.

Art. 12. – (1) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, pe baza studiilor elaborate de instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil, stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic.

(2) Acestea vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(3) Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute, transbordate, descărcate sau comercializate, acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor, indiferent de starea acestora.

(4) Anual, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile, se vor stabili perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului, precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii.

(5) Pentru apele care constituie frontieră de stat, perioadele de prohibiţie, regulile de pescuit, precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii se stabilesc în concordanţă cu convenţiile internaţionale încheiate cu statele riverane.

(6) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale condiţionează exercitarea pescuitului speciilor protejate, în baza unor reglementări specifice aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.

(7) Paza resurselor acvatice vii se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare.

SECŢIUNEA a 2-a

Măsuri de protejare şi de administrare a resurselor acvatice vii

Art. 13. – (1) Licenţa de pescuit este un document netransmisibil, emis de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, care dă dreptul unei nave/ambarcaţiuni să desfăşoare activitatea de pescuit comercial, în conformitate cu normele aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) În cazul transmiterii dreptului de proprietate a navei, noul proprietar comunică schimbarea proprietarului către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, în vederea eliberării unei noi licenţe de pescuit.

(3) Neutilizarea navei/ambarcaţiunii de pescuit pe o durată de 60 de zile în perioada de valabilitate a licenţei de pescuit este considerată o renunţare a titularului la activitatea de pescuit, procedându-se la anularea licenţei şi la excluderea definitivă a navei/ambarcaţiunii din fişier. ABROGAT

(4) Navele şi ambarcaţiunile de pescuit au obligaţia de a avea la bord licenţa de pescuit.

Art. 14. – (1) În situaţia în care caracteristicile specifice ale unei pescării recomandă limitarea efortului de pescuit sau măsuri specifice de conservare, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură poate condiţiona exercitarea activităţii de pescuit prin atribuirea cotelor stabilite prin studii ştiinţifice şi eliberarea unei autorizaţii de pescuit, cu caracter temporar, complementară licenţei de pescuit, şi care va trebui să fie ţinută la bord.

(2) Autorizaţia de pescuit conţine date referitoare la identificarea navei/ambarcaţiunii, la perioada de valabilitate, la zona de pescuit, la modalitatea de pescuit şi la cota alocată pe specii.

(3) Un ansamblu de nave/ambarcaţiuni cu aceleaşi caracteristici şi care activează în aceeaşi zonă de pescuit poate primi o autorizaţie colectivă de pescuit.

(4) Autorizaţia de pescuit se eliberează şi în cazul exercitării activităţii de pescuit în ape ce nu aparţin jurisdicţiei sau suveranităţii române. ABROGAT

(5) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, se stabilesc condiţiile de atribuire şi modelul autorizaţiilor de pescuit, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

Art. 15. – (1) Contravaloarea licenţelor de pescuit, a permiselor de pescuit şi a autorizaţiilor de pescuit se face venit la bugetul de stat.

(2) Cuantumul taxelor de licenţiere şi autorizare se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.

SECŢIUNEA a 3-a

Măsuri de administrare a pescuitului

Art. 16. – Atribuirea dreptului de pescuit se face în baza licenţelor, permiselor şi a autorizaţiilor emise de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

Art. 17. – (1) Pentru îmbunătăţirea administrării şi controlului activităţilor de pescuit, precum şi pentru a favoriza planificarea, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură dispune distribuirea drepturilor de pescuit între navele sau grupurile de nave care activează într-o zonă de pescuit.

(2) Distribuirea drepturilor de pescuit se exprimă în cote de pescuit, efortul de pescuit sau perioade de activitate în zonele de pescuit.

(3) Criteriile de distribuire sunt următoarele:

a) activitatea de pescuit exprimată în volum de capturi, efort de pescuit sau perioadă de activitate în zonă, după caz;

b) caracteristicile tehnice ale navelor/ambarcaţiunilor de pescuit;

c) ceilalţi parametri ai navelor/ambarcaţiunilor şi posibilităţile acestora de pescuit;

d) folosirea capacităţilor de producţie;

e) condiţiile sociale şi de muncă la bordul navelor/ambarcaţiunilor.

Art. 18. – (1) În scopul utilizării optime a resurselor acvatice vii şi dezvoltării acvaculturii se înfiinţează Comitetul consultativ pentru sectorul pescăresc, structură consultativă pe lângă organul de specialitate al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

(2) Componenţa, organizarea şi funcţionarea Comitetului consultativ pentru sectorul pescăresc se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.

SECŢIUNEA a 4-a

Monitorizarea activităţii de pescuit

Art. 19. – Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură monitorizează activitatea de pescuit prin stabilirea sistemelor de comunicare permanentă pentru cunoaşterea în timp real a intrărilor şi ieşirilor din port, a staţionărilor navelor/ambarcaţiunilor în zonele de pescuit, a capturilor sau a altor circumstanţe.

Art. 20. – (1) La bordul navelor/ambarcaţiunilor trebuie să existe un jurnal de pescuit în care sunt notate detaliile privind activitatea de pescuit, în termenii stabiliţi de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi un ordin de deplasare de la portul şi/sau punctual propriu de descărcare a produselor pescăreşti.

(2) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale poate scuti de obligaţia de a avea la bord jurnalul de pescuit unele ambarcaţiuni nepuntate, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

Art. 21. – (1) Navele/ambarcaţiunile care descarcă capturile pe teritoriul naţional trebuie să prezinte structurilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în condiţiile stabilite de aceasta, o declaraţie de debarcare care va cuprinde cantităţile descărcate pentru fiecare specie, zona de provenienţă, precum şi alte date stabilite de aceasta.

(2) Navele de pescuit aflate sub pavilion român, care descarcă produsele pescăreşti în afara teritoriului naţional, au obligaţia de a comunica datele cuprinse în declaraţia de debarcare Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în condiţiile stabilite de aceasta.

Art. 22. – (1) Navele de pescuit aflate sub pavilion român comunică Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în termenii stabiliţi de aceasta, date privind transbordarea produselor de pescuit realizate la bord pe alte nave/ambarcaţiuni sau pe care le primesc de la alte nave/ambarcaţiuni.

(2) Navele aparţinând statelor terţe vor trebui să obţină autorizaţie de transbordare, în condiţiile stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură.

SECŢIUNEA a 5-a

Pescuitul recreativ/sportive în habitatele piscicole naturale

Art. 23. – (1) Prin pescuit recreativ/sportiv se înţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta, în scop de agrement/performanţă, pe baza unui permis nominal emis de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi eliberat de asociaţiile de pescari sportivi.

(2) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale se vor stabili condiţiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, precum şi modelele permiselor de pescuit sportiv, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, după consultarea cu forurile de reprezentare ale asociaţiilor de pescari sportivi legal constituite, la nivel naţional.

(3) Pescuitul recreativ/sportiv se poate practica şi în amenajările piscicole şi în lacurile de acumulare pentru care s-au eliberat licenţe de acvacultură, în condiţiile şi pe baza regulilor stabilite de deţinătorul licenţei.

(4) Permisul de pescuit recreativ/sportiv este valabil atât pentru zonele concesionate de asociaţia al cărui membru este, cât şi pentru zonele concesionate de alte asociaţii, pe bază de reciprocitate.

(5) Activitatea de pescuit recreativ/sportiv se practică în cadrul fiecărei asociaţii în baza regulamentului propriu stabilit în acest sens.

Art. 24. – În scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii şi al evitării conflictelor de interese între activitatea de pescuit comercial şi cea de pescuit sportiv, se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului recreativ/sportiv în habitatele piscicole naturale astfel:

a) în apele curgătoare şi stătătoare din zona montană, numai cu o singură undiţă cu maximum două cârlige sau cu o lansetă;

b) în apele din zona colinară şi de şes, pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale, în Delta Dunării, cu maximum 4 undiţe sau 4 lansete cu câte două cârlige fiecare;

c) în apele teritoriale ale Mării Negre, cu maximum două undiţe, două lansete sau o ţaparină, cu câte 10 cârlige fiecare;

d) pescuitul salmonidelor în apele de munte este permis numai cu momeli artificiale;

e) în apele din zona colinară şi de şes, pe Dunăre, în Delta Dunării şi în apele maritime un pescar sportiv poate reţine din captură maximum5 kgde peşte/zi sau numai un singur peşte, dacă greutatea lui depăşeşte5 kg;

f) în apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi/exemplare/zi, în total, din speciile: păstrăv indigen, păstrăv curcubeu, fântânel, lipan şi coregon.

Art. 25. – (1) Asociaţiile de pescari sportivi, persoane juridice non profit legal constituite, precum şi forurile lor de reprezentare la nivel naţional, constituite pe principiul liberei asocieri, vor fi luate în evidenţă de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi de Ministerul Mediului, ca reprezentanţi ai societăţii civile, în vederea stabilirii de programe de acţiuni şi proiecte comune pentru conservarea şi protejarea resurselor acvatice vii.

(2) Asociaţiile de pescari sportivi pot stabili ca regulă practicarea pescuitului recreativ/sportiv cu eliberarea capturilor, în zona lor de competenţă.

CAPITOLUL IV

Politica structurală şi administrarea capacităţilor de producţie

Art. 26. – Politica organizării sectorului de pescuit se realizează prin măsuri:

a) destinate perfecţionării persoanelor care activează în sector;

b) de sprijinire a organizaţiilor de producători şi a altor forme asociative;

c) pentru construcţia, modernizarea şi reconversia navelor de pescuit;

d) de adaptare a capacităţii flotei la starea resurselor acvatice vii;

e) de stabilire şi schimbare a porturilor de bază;

f) de reglementare a descărcării şi a primei vânzări a produselor pescăreşti, indiferent de originea acestora.

SECŢIUNEA 1

Agenţii sectorului pescăresc

Art. 27. – Persoanele fizice autorizate şi/sau persoanele juridice care deţin capacităţi de producţie pentru practicarea pescuitului comercial sau acvacultură se pot constitui, la libera lor iniţiativă, în organizaţii de producători, cu scopul practicării unui pescuit responsabil şi al îmbunătăţirii condiţiilor de vânzare a produselor realizate de membrii acestora.

Art. 28. – Membrii organizaţiilor trebuie să vândă produsul sau produsele pentru care s-au asociat, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, în scopul îmbunătăţirii calităţii produselor, adaptării volumului ofertei la cerinţele pieţei şi îmbunătăţirii procesului de comercializare.

Art. 29. – (1) Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale se stabilesc criteriile de recunoaştere a organizaţiilor de producători din sectorul pescăresc, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

(2) Activitatea economică desfăşurată în zonele geografice în care organizaţiile s-au constituit reprezintă criteriul principal de recunoaştere.

Art. 30. (1) Recunoaşterea organizaţiilor de producători se face de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

(2) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură retrage recunoaşterea organizaţiilor de producători în situaţia în care acestea nu mai îndeplinesc criteriile de recunoaştere.

Art. 31 – Asociaţiile de pescari profesionişti, asociaţiile de pescari sportivi şi alte entităţi asociative legal constituite, precum şi organizaţiile sindicale ale personalului din sector, au statutul de entităţi reprezentative în procesul consultativ de adoptare a deciziilor.”

SECŢIUNEA a 2-a

Flota de pescuit

Art. 32. – (1) În cadrul Agenţiei Naţionale de Pescuit şi Acvacultură se constituie Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit, cu caracter administrativ, în care se menţionează toţi parametrii tehnici ai navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit, necesari stabilirii efortului de pescuit exercitat de flotă.

(2) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, împreună cu Autoritatea Navală Română, stabileşte modul de operare şi de funcţionare a Fişierului navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit.

(3) Înscrierea în Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit nu scuteşte proprietarul navei/ambarcaţiunii de îndeplinirea obligaţiei de înscriere în registrul comerţului sau în alte registre publice existente.

Art. 33. – Construirea, modernizarea şi reconversia navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit se realizează în cadrul programelor pentru adaptarea efortului de pescuit la starea resurselor acvatice vii existente în zonele de pescuit şi ţinând cont de obligaţiile internaţionale asumate. Art. 34. – (1) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură autorizează construirea navelor/ambarcaţiunilor de pescuit care urmează să arboreze pavilion român, astfel încât acestea să nu depăşească capacitatea de pescuit a navelor/ambarcaţiunilor radiate din Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit.

(2) Autorizarea se face prin eliberarea unei licenţe de construcţie, emisă de preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în condiţiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi de Autoritatea Navală Română.

(3) În licenţa de construcţie se înscriu datele de identificare a navei, portul de bază şi navele/ambarcaţiunile radiate, care nu mai sunt apte pentru exercitarea activităţii de pescuit.

Art. 35. – (1) Modernizarea şi reconversia navelor de pescuit au drept scop modificarea caracteristicilor tehnice ale acestora, pentru a fi adaptate la normele naţionale şi comunitare în ceea ce priveşte echipamentele de pescuit, asigurarea securităţii muncii, îmbunătăţirea condiţiilor de trai, raţionalizarea operaţiunilor de pescuit, perfecţionarea proceselor de manipulare şi conservare a produselor la bord, precum şi protecţia mediului.

(2) În situaţia în care lucrările de modernizare şi reconversie implică creşterea performanţelor de pescuit, cu respectarea formei iniţiale a navei/ambarcaţiunii, se radiază alte nave/ambarcaţiuni înscrise în Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit în echivalentul capacităţii surplusului de efort dobândit după modernizare.

(3) Lucrările de modernizare şi reconversie sunt autorizate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, în condiţiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Art. 36. – În scopul adaptării flotei la situaţia zonelor de pescuit, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură poate opri temporar sau definitiv activitatea anumitor nave/ambarcaţiuni de pescuit, în condiţiile stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură, prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

Art. 37. – (1) Oprirea definitivă a activităţii navelor de pescuit se aplică acelor nave care activează în zone de pescuit, a căror situaţie necesită o adaptare structurală pe termen lung, în scopul reducerii efortului de pescuit şi al favorizării refacerii resurselor acvatice vii.

(2) Oprirea definitivă a activităţii unei nave/ambarcaţiuni de pescuit determină radierea acesteia din Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit.

Art. 38. – (1) Prin oprirea temporară a activităţii unei nave/ambarcaţiuni de pescuit se înţelege încetarea activităţii pe o perioadă de timp determinată.

(2) Oprirea temporară este o măsură conjuncturală care are drept scop reducerea efortului de pescuit ca urmare a unor circumstanţe excepţionale.

SECŢIUNEA a 3-a

Stabilirea porturilor de bază şi schimbarea portului de bază

Art. 39. – (1) Portul de bază pentru navele/ambarcaţiunile care pescuiesc în habitatele piscicole naturale este acela de unde nava/ambarcaţiunea îşi începe activitatea de pescuit, expediere şi comercializare a capturilor.

(2) În cazul navelor/ambarcaţiunilor sub pavilion românesc, care pescuiesc în afara apelor maritime şi continentale ale României, portul de bază este acela cu care se menţine o legătură socio-economică importantă. ABROGAT

(3) Cerinţele pentru stabilirea şi schimbarea porturilor de bază sunt stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură. ABROGAT

SECŢIUNEA a 4-a

Porturile/punctele de debarcare şi prima vânzare a produselor piscicole

Art. 40. – (1) Navele/ambarcaţiunile de pescuit care descarcă produse pescăreşti pe teritoriul naţional trebuie să o facă în porturi/puncte nominalizate în acest sens de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

(2) În cadrul fiecărui port, descărcarea se face în locurile stabilite, după caz, de autorităţile portuare.

Art. 41. – Prima vânzare a produselor obţinute din pescuit se face în locurile stabilite şi autorizate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

Art. 411. – Porturile/punctele de debarcare şi centrele de primă vânzare sunt autorizate şi nominalizate în baza normelor stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.

Art. 42. – Produsele obţinute din pescuit, care constituie obiectul primei vânzări într-un loc situat în afara portului de descărcare şi care trebuie să fie transportate înainte de a se produce prima vânzare, sunt însoţite până la locul primei vânzări de documentele legale de însoţire a mărfii.

CAPITOLUL V

Acvacultura

Art. 43. – (1) Acvacultura se practică în amenajări piscicole.

(2) Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti. În subsidiar, dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii.

(3) Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură în amenajările piscicole se face în condiţiile legislaţiei în domeniul apei.

Art. 44. – (1) Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri:

a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei;

b) îmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor;

c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase;

d) instruirea producătorilor din acvacultură;

e) introducerea măsurilor de bune practici în procesele tehnologice pentru asigurarea biosecurităţii şi siguranţei alimentare a produselor din acvacultură;

f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră;

g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale;

h) protecţia mediului;

i) dezvoltarea cercetării.

j) protejarea şi încurajarea producătorilor din acvacultură prin reglementări specifice;

k) promovarea de programe de învăţământ mediu pentru formarea piscicultorilor;

l) stabilirea criteriilor de omologare a pepinierilor care pot vinde material piscicol de populare.

(2) Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc:

a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice, corelate cu normele de protecţie a mediului;

b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole;

c) încurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare economică ridicată şi a produselor pescăreşti organice;

d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii marine şi continentale, în condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale;

e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură, în special în zonele dependente de pescuit;

f) încurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii, precum şi de furaje specifice, folosite în acvacultură;

g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun.

Art. 45. – (1) În cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură se constituie Registrul unităţilor de acvacultură, cu caracter administrativ, care va cuprinde toate capacităţile de producţie.

(2) Orice modificare privind schimbarea proprietarului sau a administratorului, precum şi modificările privind capacitatea de producţie şi speciile cultivate trebuie comunicate Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în vederea reactualizării Registrului unităţilor de acvacultură şi eliberării unei noi licenţe de acvacultură, după caz.

(3) Unităţile de producţie din acvacultură sunt înscrise în Registrul unităţilor de acvacultură şi primesc licenţă de acvacultură, eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

(4) Înscrierea în Registrul unităţilor de acvacultură şi eliberarea licenţei de acvacultură se realizează în condiţiile stabilite de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

Art. 46. – Introducerea în cultură a speciilor de peşti şi de alte vieţuitoare acvatice noi în amenajările piscicole, provenite din alte state, se face cu avizul prealabil al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi al Ministerului Mediului, prin care se stabilesc şi condiţiile de carantină care se impun.

Art. 461. – (1) Pentru impulsionarea dezvoltării acvaculturii, terenurile proprietate privată a statului pe care sunt construite amenajări piscicole, inclusiv instalaţiile speciale amplasate pe uscat, se vor vinde direct proprietarilor activelor.

(2) Preţul de vânzare al terenului va fi preţul pieţei stabilit pe baza unui raport de evaluare, întocmit de un evaluator autorizat în funcţie de bonitatea terenului înainte de a fi amenajat în scop piscicol.

(3) Preţul de vânzare al terenului se poate achita în rate de către proprietarii activelor în următoarele condiţii:

a) avans 20% din preţul de vânzare;

b) rate semestriale eşalonate pe un termen de până la 10 ani;

c) perceperea unei dobânzi anuale la nivelul ratei lunare a dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României de la data plăţii.

(4) Administratorul terenului în numele statului va solicita cumpărătorului constituirea de garanţii pentru asigurarea plăţii:

a) scrisoare de garanţie emisă de o bancă comercială; sau

b) constituirea unei ipoteci pe terenul care face obiectul vânzării, până la achitarea în totalitate a plăţii.

CAPITOLUL VI

Organizarea pieţei produselor pescăreşti

SECŢIUNEA 1

Principii generale

Art. 47. – Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, stabileşte măsuri privind comercializarea, procesarea şi prelucrarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură, în special pentru:

a) respectarea standardelor de calitate a produselor pescăreşti pe toată durata procesului de comercializare, pentru a asigura transparenţa pe piaţă şi pentru a face posibilă informarea corespunzătoare a consumatorilor, în special în ceea ce priveşte natura produsului;

b) respectarea normelor privind comercializarea produselor rezultate din pescuit şi acvacultură, în concordanţă cu normele de conservare şi protecţie a resurselor acvatice vii;

c) încurajarea şi sprijinirea procesării şi prelucrării produselor pescăreşti;

d) îmbunătăţirea calităţii şi promovarea produselor pescăreşti;

e) mărirea gradului de utilizare şi creştere a valorii adăugate a materiei prime obţinute prin acvacultură şi pescuit.

SECŢIUNEA a 2-a

Comercializarea produselor pescăreşti

Art. 48. – (1) Pe parcursul întregului proces de comercializare, produsele trebuie să fie identificate corect şi trebuie să îndeplinească normele privind comercializarea stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură. ABROGAT

(2) Normele privind comercializarea produselor pescăreşti se referă în principal la prospeţime, calibraj, denumirea speciei, originea produsului, prezentare şi etichetare. ABROGAT

Art. 49. – Este interzisă comercializarea produselor obţinute din pescuit, de orice origine sau provenienţă, a căror mărime sau greutate este mai mică decât cea prevăzută în reglementările în vigoare sau al căror mod de obţinere nu este în conformitate cu normele stabilite ori contravine normelor sanitar-veterinare.

SECŢIUNEA a 3-a

Procesarea produselor de pescuit şi acvacultură

Art. 50. – Unitatea de procesare este înregistrată în Registrul unităţilor de procesare şi primeşte licenţă de fabricaţie emisă de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, în conformitate cu reglementările în vigoare şi cu normele elaborate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.

Art. 501. – (1) În scopul măririi gradului de utilizare a materiei prime şi de creştere a valorii, sunt încurajate şi sprijinite de Guvern activităţile de pescuit şi acvacultură.

(2) Măsurile de sprijinire sunt îndreptate în mod special spre :

a) diversificarea produselor;

b) îmbunătăţirea calităţii produselor;

c) introducerea de tehnologii noi;

d) folosirea resurselor excedentare sau subutilizate;

e) utilizarea subproduselor;

f) încurajarea organizaţiilor profesionale şi interprofesionale;

g) reducerea impactului asupra mediului înconjurător.

CAPITOLUL VII

Pescuitul în scop ştiinţific

Art. 51. – (1) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează, la cerere, o autorizaţie specială de pescuit în scop ştiinţific, netransmisibilă, instituţiilor de cercetare care au ca obiective de cercetare:

a) cunoaşterea biologiei, etologiei şi diversităţii structurii, funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste ecosisteme şi a interacţiunilor specifice;

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice din habitatele piscicole naturale de către activităţile de pescuit şi acvacultură, precum şi de alte activităţi antropice;

c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare;

d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii.

(2) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale stabileşte condiţiile de acordare a autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

(3) Capturile obţinute în urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării.

(4) Periodic, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în colaborare cu instituţiile de cercetare şi cu Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, stabileşte strategia şi obiectivele cercetării în domeniul pescăresc şi, anual, planul de cercetare.

Art. 511. – (1) Titularul autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific eliberează ordine de serviciu pescarilor atestaţi pentru practicarea pescuitului în scop ştiinţific, conform planului de cercetare aprobat.

(2) Pescuitul în scop ştiinţific practicat cu metode şi echipamente interzise de lege se exercită strict în prezenţa personalului de cercetare special desemnat de către deţinătorul autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific.

CAPITOLUL VIII

Relaţii internaţionale

Art. 52. – (1) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale dezvoltă colaborarea şi iniţiază proiecte de convenţii şi acorduri internaţionale privind:

a) pescuitul şi exploatarea durabilă a resurselor acvatice vii din Marea Neagră;

b) accesul navelor româneşti de pescuit în alte zone ce prezintă interes, în vederea acoperirii deficitului de produse pescăreşti pe piaţa românească;

c) dezvoltarea activităţilor de pescuit, acvacultură şi a schimburilor comerciale;

d) evaluarea impactului activităţilor antropice asupra stării resurselor acvatice vii în context transfrontalier.

(2) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale emite reglementări şi instrucţiuni pentru implementarea politicii commune a pescuitului.

Art. 53. – În vederea efectuării studiilor ştiinţifice necesare pentru evaluarea stocurilor de peşti şi a altor vieţuitoare acvatice cu distribuţie transfrontalieră în ape de interes internaţional, precum şi pentru dezvoltarea acvaculturii, autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură sprijină şi încurajează activitatea instituţiilor de cercetare ştiinţifică în cadrul obligaţiilor derivate din acorduri sau convenţii internaţionale la care România este parte.

Art. 54. – Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, cu sprijinul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, organizează manifestări şi întâlniri internaţionale şi participă la cele organizate de entităţi şi organizaţii internaţionale specializate în domeniul pescuitului şi acvaculturii.

CAPITOLUL IX

Răspunderi şi sancţiuni

Art. 55. – Nerespectarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă de către persoane fizice sau juridice atrage, după caz, răspunderea administrativă, civilă sau penală.

Art. 56. – (1) Pentru a se asigura de respectarea legislaţiei în domeniul pescuitului, acvaculturii, procesării, transportului, comercializării produselor pescăreşti şi al altor activităţi conexe, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură organizează acţiuni permanente de control şi inspecţie prin inspectorii piscicoli.

(2) Persoanele supuse controlului au obligaţia să permită accesul la unităţile şi la toate navele/ambarcaţiunile de pescuit, uneltele şi instalaţiile de pescuit, fermele şi instalaţiile de acvacultură, construcţiile-anexe, mijloacele de transport, unităţile de procesare şi/sau comercializare şi să pună la dispoziţia personalului cu drept de control toate documentele şi mijloacele necesare îndeplinirii funcţiei de inspecţie.

(3) Procedura de control şi procedura de inspecţie se stabilesc de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

Art. 57. – Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură poate dispune radierea din oficiu a înregistrării ambarcaţiunii/navei de pescuit din fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit în situaţia neutilizării ambarcaţiunii/navei de pescuit o durată de 60 de zile în perioada de valabilitate a licenţei de pescuit. ABROGAT

Art. 58. – Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 300 lei la 600 lei:

Art. 58. – Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 300 lei la 600 lei:

a) pescuitul recreativ/sportiv al oricăror specii de peşte şi alte vieţuitoare acvatice vii, efectuat fără permis în habitatele piscicole naturale;

b) neprezentarea permisului, licenţei sau autorizaţiei atunci când acestea sunt solicitate de către persoanele împuternicite să constate contravenţiile/infracţiunile;

c) încălcarea condiţiilor prevăzute în permis, autorizaţie şi/sau licenţă;

d) pescuitul recreativ/sportiv al resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale.

Art. 59. – Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 600 lei la 1.000 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o perioadă de 90 de zile a permisului sau autorizaţiei, după caz:

a) prinderea salmonidelor cu mâna;

b) pescuitul salmonidelor cu momeli naturale;

c) pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale în apele salmonicole;

d) reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativ/sportiv a mai mult de 10 bucăţi/exemplare/zi în total, din speciile de păstrăvi, lipan şi coregon în apele de munte sau a mai mult de5 kgde peşte/zi, din zona colinară şi de şes, cu excepţia cazului în care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte5 kg;

e) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpă a semnelor indicatoare.

f) pescuitul recreativ/sportiv în habitatele piscicole naturale, prin orice metode şi mijloace, al peştilor şi al altor vieţuitoare acvatice, în perioada de prohibiţie şi în zonele de protecţie.

Art. 60. – Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o durată de 90 de zile a permisului, a autorizaţiei sau a licenţei, după caz:

a) plasarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă pe mai mult de două treimi din lăţimea râurilor, canalelor şi a Dunării;

b) utilizarea la pescuit a setcilor sau avelor de orice fel în cadrul complexului lagunar Razelm-Sinoe, în ghiolurile Belciuc-Erenciuc şi în lacurile litorale;

c) neducerea la îndeplinire, la termenele şi în condiţiile stabilite, a măsurilor dispuse de personalul cu drept de control şi inspecţie;

d) capturarea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane în râurile şi în lacurile din zona de munte, precum şi în râurile colinare şi de şes, cu excepţia Dunării şi Prutului;

e) nemarcarea uneltelor de pescuit comercial.

Art. 61. – Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 3.500 lei:

a) introducerea în habitatele piscicole naturale sau în amenajările piscicole, fără avizul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, a altor specii decât cele existente;

b) nedeţinerea licenţei pentru desfăşurarea activităţii de acvacultură.

Art. 62. – Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.800 lei la 4.000 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o durată de 90 de zile a permisului, a autorizaţiei sau a licenţei, după caz:

a) pescuitul comercial, reţinerea la bord, transbordarea, descărcarea şi comercializarea resurselor acvatice vii sub dimensiunea minimă legală;

b) refuzul de a permite accesul personalului autorizat pentru controlul şi inspecţia navelor/ambarcaţiunilor, autovehiculelor, unităţilor de acvacultură, unităţilor de procesare şi/sau comercializare, precum şi în perimetrul bazinelor acvatice exploatate prin pescuit recreativ/sportive sau comercial;

c) utilizarea unei nave/ambarcaţiuni la pescuitul în scop comercial, neinscripţionată cu marcaj exterior corespunzător licenţei de pescuit.

Art. 63. – Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei:

a) distrugerea sau degradarea din culpă a digurilor, barajelor şi canalelor, a taluzurilor şi malurilor, a instalaţiilor hidrotehnice aferente amenajărilor piscicole, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;

b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti, a topliţelor şi a cascadelor podite, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;

c) reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate, dacă prin aceasta se periclitează existenţa resurselor acvatice vii, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;

d) distrugerea, degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a amenajărilor piscicole, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;

e) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedică intrarea peştilor în sistemele de alimentare cu apă, irigaţii, precum şi în instalaţiile hidroenergetice, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;

f) neluarea măsurilor pentru curăţarea zonelor de pescuit şi pentru protejarea şi salvarea resurselor acvatice vii la construcţia sau golirea lacurilor de acumulare;

g) neasigurarea debitului de apă necesar în vederea dezvoltării normale a faunei piscicole în aval de o lucrare de barare;

h) aruncarea sau depozitarea rumeguşului, deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale, produse şi substanţe poluante pe malurile râurilor, pâraielor, lacurilor, bălţilor şi amenajărilor piscicole;

i) pescuitul lostriţei;

j) prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane în râurile şi în lacurile din zona de munte, precum şi în râurile colinare şi de şes, cu excepţia Dunării şi Prutului; ABROGAT

k) neexecutarea lucrărilor pentru protecţia şi refacerea habitatelor naturale ale peştilor şi ale celorlalte vieţuitoare acvatice vii;

l) pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv pe cursul unei ape curgătoare în zona de500 maval de baraj;

m) circulaţia autovehiculelor de orice tip şi transportul cu orice mijloace a buştenilor prin albia minoră a râurilor şi pâraielor din zona de munte.

Art. 64. – Următoarele fapte constituie infracţiuni şi se sancţionează cu amendă de la 6.000 lei la 10.000 lei şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între 1 şi 3 ani

a) nedeţinerea licenţei/autorizaţiei de pescuit comercial, pescuit recreativ/sportiv sau procesare, după caz;

b) pescuitul prin orice metode al reproducătorilor, în perioada de prohibiţie, şi distrugerea icrelor embrionate de peşte în zonele de reproducere naturală;

c) pescuitul neautorizat al sturionilor;

d) deţinerea, transportul, comercializarea sturionilor, produselor şi subproduselor de sturioni fără documente sau marcaje justificative legale;

e) reducerea debitului şi a volumului de apă pe cursurile de apă, în scopul pescuitului ilegal;

f) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescăreşti sau cu unelte de pescuit de orice fel, de către persoane neautorizate, a canalelor şi a gârlelor de legătură cu lacurile, bălţile sau cu terenurile inundabile;

g) pescuitul comercial în habitatele piscicole naturale, prin orice metode şi mijloace, al peştilor şi al altor vieţuitoare acvatice, în perioada de prohibiţie şi în zonele de protecţie;

h) pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale;ABROGAT

i) pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit având ochiul de plasă sub dimensiunile minime legale;

j) deţinerea, transportul sau comercializarea fără documente legale a peştelui, icrelor sau produselor din peşte obţinute din pescuit;

k) producerea, importul, comercializarea, deţinerea sau folosirea la pescuit de către persoanele neautorizate a năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârşelor, vintirelor, precum şi a altor tipuri de unelte de pescuit comercial;

l) pescuitul cu ostia, suliţa, ţepoaica şi cu orice alte unelte înţepătoare sau agăţătoare, prin greblare sau harponare;

m) producerea, importul, deţinerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă de tip monofilament.

Art. 65. – (1) Următoarele fapte constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 3 ani şi interzicerea dreptului de a pescui o perioadă cuprinsă între 1 şi 3 ani:

a) pescuitul electric, deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin curentare, electrocutare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel, pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate, precum şi folosirea armelor de foc în scopul omorârii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice;

b) pescuitul cu unelte şi scule neautorizate;

c) pescuitul sau omorârea deliberată a mamiferelor marine.

(2) Tentativa se pedepseşte.

Art. 66. – (1) Sunt supuse ridicării în vederea confiscării uneltele şi ambarcaţiunile de pescuit, animalele, mijloacele de transport, armele de foc şi orice alte bunuri care au fost folosite la săvârşirea infracţiunilor.

(2) Bunurile rezultate din săvârşirea infracţiunilor şi contravenţiilor, constând în peşte, icre, alte vieţuitoare şi produse acvatice, sunt supuse confiscării.

(3) În cazurile de confiscare a bunurilor prevăzute la alin. (1) şi (2) organele de constatare dispun valorificarea lor în condiţiile legii, contravaloarea făcându-se venit la bugetul de stat.

Art. 67. – (1) Pe lângă organele de urmărire penală, sunt competente să constate infracţiunile prevăzute la art. 64 şi 65 şi persoanele cu drept de inspecţie şi control din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, Gărzii Naţionale de Mediu şi din cadrul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării».

(2) Organele prevăzute la alin. (1) au obligaţiile organelor de constatare a infracţiunilor, prevăzute de Codul de procedură penală.

(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 58–63 se fac de către personalul prevăzut la alin. (1).

Art. 68. – (1) Contravenţiilor prevăzute la art. 58–63 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 58–63, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

Art. 681. – Furtul piscicol se pedepseşte conform infracţiunii de furt prevăzute în Codul penal.

CAPITOLUL X

Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 69. – (1) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Agenţia Domeniilor Statului se subrogă Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile care rezultă din contractele încheiate de aceasta cu agenţii contractanţi care deţin în exploatare şi în administrare amenajări piscicole, precum şi cu cei care au încheiat contracte de asociere în participaţiune sau alte tipuri de contracte şi va încheia acte adiţionale în acest sens.

(2) Agenţia Domeniilor Statului preia cu titlu gratuit acţiunile pe care Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol le deţine la societăţile comerciale cu profil piscicol, terenurile pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum şi alte terenuri aferente amenajărilor piscicole deţinute de aceasta, în baza unui protocol de predare-preluare aprobat prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

(3) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Agenţia Domeniilor Statului preia patrimoniul Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, arhivele şi documentaţia aferente acestuia, pe baza situaţiei financiare întocmite la data preluării. Patrimoniul se preia pe bază de protocol, modificându-se corespunzător bugetul de venituri şi cheltuieli aferent.

Art. 70. – La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă Legea nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 2 septembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 71. – Până la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 4 alin. (1), Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură funcţionează în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 865/2005 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 10 august 2005, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. II. – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură se subrogă Agenţiei Domeniilor Statului în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile care rezultă din contractele încheiate de aceasta cu agenţi contractanţi care deţin în exploatare şi în administrare amenajări piscicole, precum şi cu cei care au încheiat contracte de asociere în participaţiune sau alte tipuri de contracte şi va încheia acte adiţionale în acest sens.

(2) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură preia cu titlu gratuit acţiunile pe care Agenţia Domeniilor Statului le deţine la societăţile comerciale cu profil piscicol, terenurile pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum şi alte terenuri aferente amenajărilor piscicole deţinute de aceasta, în baza unui protocol de predare-preluare, aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.

(3) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Agenţia Domeniilor Statului predă Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură patrimoniul, arhivele, contractele şi documentaţia aferentă acestora, care au fost preluate dela Compania Naţionalăde Administrare a Fondului Piscicol. Patrimoniul se preia pe bază de protocol încheiat între părţi, aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, modificându-se corespunzător bugetele celor două instituţii.

(4) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură se subrogă Administraţiei Naţionale Apele Române şi S.C. Hidroelectrica S.A., în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile care rezultă din contractile încheiate de acestea, care au ca obiect exploatarea, gestionarea, gospodărirea, administrarea resurselor acvatice vii şi preia toate contractele încheiate în acest sens cu terţe persoane, fizice sau juridice, în baza unui protocol de predare-preluare aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.

(5) Administraţia Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării» se subrogă Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile care rezultă din contractele de concesiune care au ca obiect valorificarea resurselor acvatice vii din Rezervaţia Biosferei «Delta Dunării».

(6) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură predă, pe bază de protocol, către Administraţia Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării» contractele de concesiune care au ca obiect valorificarea resurselor acvatice vii din Rezervaţia Biosferei «Delta Dunării».

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

Read more

Legea 295 din 2004

Legea privind regimul armelor si al munitiilor nr. 295/2004

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 583 din 30/06/2004

Modificari si completari

  Ordonanta de urgenta nr. 141/2004

  Lege nr. 235/2007

  Ordonanta de urgenta nr. 26/2008

   Lege nr. 117 din 15.06.2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 295/2004

privind regimul armelor si al munitiilor  ( Publicat in MO nr. 446 din 27.06.2011 )

 

Capitolul 1 – Dispozitii generale

Art. 1 – Domeniul de reglementare
Prezenta lege stabileste categoriile de arme si munitii, precum si conditiile in care detinerea, portul, folosirea si operatiunile cu aceste arme si munitii sunt permise pe teritoriul Romaniei.
„(2) Prevederile prezentei legi nu se aplica operatiunilor cu arme si munitii efectuate de catre institutiile publice cu atributii in domeniul apararii, sigurantei nationale si ordinii publice.”

Art. 2 – Definitii
In sensul prezentei legi, definitiile si categoriile armelor, munitiilor, persoanelor si documentelor sunt:
I. Definitii generale

1. arma – orice dispozitiv a carui functionare determina aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substante explozive, aprinse sau luminoase, amestecuri incendiare ori imprastierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare, in masura in care se regaseste in una dintre categoriile prevazute in anexa;

„2. arma de foc – orice arma portabila cu teava care poate arunca, este conceputa sa arunce sau poate fi transformata sa arunce alice, un glont ori un proiectil prin actiunea unui combustibil de propulsie; se considera ca un obiect poate fi transformat pentru a arunca o alice, un glont sau un proiectil prin actiunea unui combustibil de propulsie daca are aspectul  unei arme de foc si, ca urmare a constructiei sale sau a materialului din care este confectionat, poate fi transformat in acest scop; in intelesul prezentei legi, nu sunt incluse in definitia armelor de foc armele prevazute in categoriile D si E din Anexa;

2^1. piesa – orice element sau element de inlocuire special conceput pentru o arma de foc, care este esential pentru functionarea acesteia, inclusiv o teava, o frema ori un recuperator de gaze, mansonul mobil sau butoiasul, cuiul percutor ori inchizatorul si orice dispozitiv conceput sau adaptat pentru a reduce zgomotul provocat de tragerea unui foc de arma;

„2^2. componenta esentiala – mecanismul de inchidere, camera cartusului si/sau teava armelor de foc, care, in calitate de obiecte separate si in masura in care sunt functionale, sunt incluse in categoria armelor de foc pe care sunt montate sau pentru care sunt concepute sa se monteze;”

3. munitia – ansamblu format din tub cartus, incarcatura de azvarlire, capsa de aprindere si, dupa caz, proiectil;

4. operatiuni cu arme, piese si munitii – producerea, confectionarea, asamblarea, intermedierea, modificarea, prelucrarea, repararea, experimentarea, vanzarea, cumpararea, inchirierea, schimbul, donatia, comodatul, sponsorizarea, importul, exportul, transportul, tranzitul, transferul, transbordarea, depozitarea, casarea si distrugerea armelor de foc, a pieselor si a munitiilor pentru acestea;”

5. uz de arma – executarea tragerii cu o arma.
 „6. urmarire – urmarirea sistematica a armelor de foc si, atunci cand este posibil, a pieselor si a munitiei pentru acestea, de la fabricant pana la cumparator, pentru a sprijini autoritatile competente in procesul de detectare, investigare si analizare a fabricarii ilicite si a traficului ilicit.”


II. Categorii de arme si munitii

„1. arme si munitii interzise – armele si munitiile prevazute in categoria A din anexa, a caror procurare, detinere, port si folosire sunt interzise persoanelor fizice si juridice, cu exceptia institutiilor publice care au competente in domeniul apararii, ordinii publice si securitatii nationale, a unitatilor aflate in subordonarea sau coordonarea acestora, infiintate prin acte normative, precum si a companiilor nationale si societatilor comerciale constituite prin acte normative in vederea producerii acestui tip de armament si munitie;

„2. arme si munitii letale – arme si munitii prin a caror utilizare se poate cauza moartea ori ranirea grava a persoanelor si care sunt prevazute in categoria B din Anexa;”

3. arme si munitii neletale – armele si munitiile destinate pentru un scop utilitar sau pentru agrement ori autoaparare, confectionate astfel incat, prin utilizarea lor, sa nu se cauzeze moartea persoanelor; sunt asimilate acestei categorii si armele vechi.”


III. Clasificarea armelor din punct de vedere al destinatiei

1. arme militare – arme destinate uzului militar;
„2. arme de aparare si paza – arme de foc scurte, recunoscute in conditiile prevazute de Lege, destinate sa asigure apararea vietii, integritatii si libertatii persoanelor fizice, precum si a bunurilor apartinand persoanelor fizice sau juridice;

3. arme de autoaparare – arme neletale scurte, special confectionate pentru a imprastia gaze nocive, iritante, de neutralizare si proiectile din cauciuc, in scop de autoaparare;
4. arme de tir – arme destinate practicarii tirului sportiv, recunoscute in conditiile prevazute de Lege;

5. arme de vanatoare – arme destinate practicarii vanatorii, cu una sau mai multe tevi, care folosesc munitie cu glont sau/si cu alice, recunoscute in conditiile prevazute de Lege;

6. arme utilitare – arme destinate sa asigure desfasurarea corespunzatoare a unor activitati din domeniile

cinematografic, teatral, artistic, sportiv, cultural, industrial, agricol, piscicol, medico-veterinar, al protectiei mediului si protectiei impotriva daunatorilor, precum si desfasurarea de catre societatile specializate de paza si protectie a activitatilor de paza a obiectivelor, bunurilor, valorilor si a transporturilor de bunuri si valori, respectiv a activitatilor de protectie a persoanelor;

„6^1. arme si dispozitive de agrement – arme si dispozitive neletale, construite pe principii asemanatoare armelor care nu folosesc munitii, ce arunca proiectile nemetalice si sunt destinate a fi folosite atat in scop recreativ, cat si in cadrul competitiilor sportive; sunt incluse in aceasta categorie si arcurile;

6^2. replici de arme tip airsoft – replici dupa arme si dispozitive militare reale, la scara 1/1, cu mecanism electric, mecanic sau pe baza de gaz neiritant, construite pe principii asemanatoare armelor, care nu folosesc munitii, ce arunca proiectile nemetalice;

6^3. dispozitive paintball – dispozitive neletale cu mecanism pe baza de gaz sau mecanic, care arunca proiectile sferice nemetalice umplute cu vopsea;”

7. arme de asomare – arme utilitare, folosite pentru imobilizarea animalelor, prin supunerea acestora la un soc mecanic, in scopul sacrificarii ulterioare;
8. arme cu destinatie industriala – arme de foc utilitare, semiautomate, destinate unui scop industrial de uz civil si care au aparenta unei arme de foc automate;
9. arme cu tranchilizante – arme utilitare destinate imobilizarii animalelor prin injectarea de substante tranchilizante;
10. arme de panoplie – arme de foc devenite nefunctionale ca urmare a dezactivarii lor sau datorita gradului avansat de deteriorare, atestate de catre un armurier autorizat in conditiile Legii;

11. arme de colectie – armele destinate a fi piese de muzeu, precum si armele, aflate sau nu in stare de functionare, care constituie raritati sau care au valoare istorica, artistica, stiintifica ori documentara;

12. arme vechi – arme letale produse pana in anul 1899 inclusiv sau reproduceri ale acestora, destinate sa fie pastrate in colectii;”

13. arme de recuzita – arme special confectionate, fabricate sau devenite inofensive ca urmare a modificarii lor de catre un armurier autorizat, necesare activitatii institutiilor specializate in domeniul artistic.

IV. Clasificarea armelor din punct de vedere constructiv
1. arme cu aer comprimat sau gaze sub presiune – arme care, pentru aruncarea proiectilului, folosesc forta de expansiune a aerului comprimat sau a gazelor sub presiune aflate intr-o butelie recipient;
2. arme de foc scurte – arme de foc a caror teava nu depaseste 30 cm sau a caror lungime totala nu depaseste 60 cm;
3. arme de foc lungi – arme de foc a caror lungime a tevii sau lungime totala depasesc dimensiunile armelor de foc scurte;
4. arme de foc automate – arme de foc care, dupa fiecare cartus tras, se reincarca automat si trag o serie de mai multe cartuse prin apasarea continua pe tragaci;
5. arme de foc semiautomate – arme de foc care, dupa fiecare cartus tras, se reincarca automat, dar nu pot trage o serie de mai multe cartuse prin apasarea continua pe tragaci;
6. arme de foc cu repetitie – arme de foc care, dupa fiecare foc tras, se reincarca manual, prin introducerea pe teava a unui cartus preluat din incarcator prin intermediul unui mecanism;
7. arme de foc cu o singura lovitura – arma de foc fara incarcator, care este incarcata dupa fiecare tragere prin introducerea manuala a cartusului in camera de incarcare sau intr-un lacas special prevazut la intrarea in teava.
 „8. arme albe cu lama – arma care indeplineste urmatoarele criterii:

a) lama este fie solidara cu manerul, fie echipata cu un sistem ce ii permite sa faca corp comun cu manerul sau;

b) are tais dublu pe toata lungimea sa;

c) lungimea este mai mare de15 cm;

d) latimea este mai mare sau egala cu0,4 cm;

e) are un maner prevazut cu garda.”


   „V. Categorii de persoane

1. vanator – persoana fizica care a obtinut calitatea de vanator si practica vanatoarea, in conditiile Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;

2. colectionar de arme – persoana care detine ori intentioneaza sa detina arme in colectie si care a dobandit, in conditiile Legii, un atestat de colectionar;

3. federatile sportive nationale de specialitate – structuri sportive de interes national, constituite in conditiile Legii, prin asocierea cluburilor sportive si asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport, care pentru desfasurarea probelor sportive, conform statului lor, folosesc arme cu destinatia tir;

4. sportivi de tir-sportivii legitimati la cluburi sportive care au dobandit certificat de identitate sportiva, eliberat de Autoritatea Nationala pentru Sport si Tineret, si sunt afiliate la federatiile sportive nationale de specialitate;

5. sportiv de tir categoria I – sportivul care indeplineste in fiecare an baremurile cifrice stabilite si aprobate de federatiile sportive de specialitate;

6. antrenor de tir – persoana care a absolvit cursurile scolii de antrenori si certifica acest fapt prin diploma sau carnet de antrenor;

7. instructor in poligonul de tragere – persoana care desfasoara activitati de instruire, indrumare si supraveghere a tragerilor efectuate in poligoanele autorizate si care a dobandit, in conditiile Legii, un atestat de instructor in poligonul de tragere;

8. armurier – orice persoana fizica sau juridica autorizata, in conditiile prezentei legi, sa desfasoare una ori mai multe operatiuni cu arme, piese si munitii;

9. intermediar – orice persoana fizica sau juridica, cu exceptia armurierilor, autorizata, in conditiile prezentei legi, a carei activitate consta, integral ori partial, in achizitionarea, comercializarea sau realizarea de transferuri de arme;

10. rezident al unui stat membru – cetatean al unui stat membru al Uniunii Europene sau membrul de familie al acestuia care isi exercita dreptul la libera circulatie si rezidenta pe teritoriul unui stat membru, precum si titularul unui document care atesta dreptul de rezidenta al acestuia pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene.”


VI. Tipuri de documente

„1. permis de arma – documentul emis, in conditiile legii, de autoritatea competenta, prin care o persoana fizica dovedeste dreptul de a detine si, dupa caz, de a purta si folosi arme letale sau arme neletale supuse autorizarii, ale caror tip, marca, serie si calibru sunt inscrise in acest document, precum si munitia aferenta;

„2. pasaport european pentru arme de foc – documentul emis la cerere, in conditiile Legii, de autoritatea competenta, care confera titularului dreptul de a circula pe teritoriile statelor membre ale Uniunii Europene impreuna cu armele inscrise in acest document, numai in masura in care detinerea, portul si folosirea acestor arme este permisa in statul in care urmeaza sa calatoreasca sau, dupa caz, daca este autorizat de autoritatile competente ale acelui stat sa introduca pe teritoriul sau armele respective;

3. abrogat

4. certificat de detinator – documentul emis, in conditiile legii, de autoritatea competenta, prin care se dovedeste faptul ca titularul acestuia a indeplinit procedura legala de inregistrare a armelor neletale la aceasta autoritate, cu exceptia armelor neletale supuse autorizarii;”.
5. ordin de serviciu – documentul eliberat de persoana juridica autorizata sa detina si sa foloseasca arme, prin care se acorda persoanei angajate pe baza de contract de munca, precum si studentilor de la institutiile de invatamant superior cu profil cinegetic dreptul de a purta si folosi arma si munitia corespunzatoare, inscrise in acest document, in timpul si pentru executarea sarcinilor de serviciu;
6. permis de transfer al armelor – document eliberat de autoritatile romane competente, prin care se permite efectuarea unei operatiuni de transfer de arme si munitii de pe teritoriul Romaniei catre un stat membru al Uniunii Europene;
7. autorizatie de transfer fara Acord prealabil – documentul eliberat de autoritatile competente romane ori ale unui stat membru al Uniunii Europene de expeditie, prin care se permite unui armurier sau intermediar sa efectueze, pentru o anumita perioada de timp, operatiuni de transfer al armelor, pieselor si munitiilor catre un armurier sau intermediar stabilit intr-un alt stat membru al Uniunii Europene, in care nu este necesar un Acord prealabil al autoritatilor competente pentru fiecare operatiune sau, dupa caz, pentru tipurile de arme care fac obiectul transferului;”

„8. Acord prealabil – documentul eliberat de autoritatile competente romane, prin care se permite efectuarea unei operatiuni de transfer al armelor si munitiilor pe teritoriul Romaniei, ori de catre statul membru al Uniunii Europene de destinatie, prin care se permite efectuarea unei operatiuni de transfer al armelor, pieselor si munitiilor pe teritoriul sau;

9. Aviz de import/export – documentul eliberat de autoritatile romane competente, prin care se permite efectuarea unei operatiuni de transfer al armelor, pieselor si munitiilor pe/de pe teritoriul Romaniei dintr-un/catre un stat care nu este membru al Uniunii Europene.”
   „ART. 3: Autoritatea competenta

Politia Romana este autoritatea competenta care exercita controlul privind detinerea, portul si folosirea armelor, pieselor si munitiilor, precum si cu privire la operatiunile cu arme si munitii, in conditiile prezentei legi.”
Art. 4 – abrogat
Art. 5 – Aspecte generale privind regimul armelor

(1) Armele din categoria A din Anexa pot fi detinute si folosite numai de catre institutiile publice cu atributii in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale.                                                     (2) Armele letale din categoria B din Anexa pot fi detinute sau, dupa caz, purtate si folosite de persoanele fizice numai in baza permisului de arma, iar de catre persoanele juridice pot fi detinute si folosite numai in baza autorizatiei eliberate in conditiile prezentei legi.                                                 (3) Armele neletale din categoriile C si D din Anexa pot fi detinute si, dupa caz, purtate si folosite de persoane fizice sau juridice, cu conditia indeplinirii procedurilor de inregistrare ori autorizare a acestora, dupa caz, la/de catre autoritatile competente, in conditiile prevazute de prezenta Lege.         (4) Armele si dispozitivele neletale din categoria E din Anexa pot fi detinute si, dupa caz, purtate si folosite de catre persoanele fizice si juridice, fara indeplinirea procedurilor de inregistrare sau autorizare, in conditiile prevazute de prezenta Lege.                                                                              (5) Forma si continutul documentelor emise in temeiul prezentei legi se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.                                                                                               (6) Evidenta posesorilor de arme din categoriile B, C si D din Anexa, a armelor detinute de acestia, precum si a documentelor prin care se Acorda dreptul de a le detine, purta si folosi se tine de catre inspectoratele judetene de politie si de catre Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, care au eliberat aceste documente.”

Art. 6 – Regimul armelor militare si al unor dispozitive destinate armelor letale
(1) Regimul detinerii, portului, utilizarii si operatiunilor cu arme si dispozitive militare se stabileste prin legi speciale.
(2) Este interzisa procurarea, detinerea, portul, utilizarea, importul, exportul si comercializarea de catre persoane fizice sau juridice, cu exceptia institutiilor publice cu atributii in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, a urmatoarelor sisteme si dispozitive destinate armelor:
a) sisteme de ochire care functioneaza pe principiul laser;
b) sisteme de ochire pe timp de noapte;
c) dispozitive destinate sau adaptate diminuarii zgomotului cauzat prin arderea unei incarcaturi.

„ART. 7: Conditii generale privind detinerea armelor

(1) Orice persoana fizica sau juridica care indeplineste conditiile prevazute de Lege are dreptul sa detina la domiciliul, resedinta, sediul sau punctul de lucru arme si munitii.

(2) Persoanele fizice si juridice care au dreptul sa detina, sa poarte, sa foloseasca sau, dupa caz, sa desfasoare operatiuni cu arme din categoriile B, C si D din Anexa, piese si munitii corespunzatoare sunt obligate sa permita controlul armelor, pieselor si munitiilor detinute, la solicitarea organelor de politie, si sa asigure securitatea acestora.

Conditiile de asigurare a securitatii acestor arme se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(3) Armele pentru care s-a Acordat doar dreptul de detinere pot fi transferate de proprietarul lor in alt spatiu decat cel mentionat in documente numai cu Acordul scris al politiei, in conformitate cu procedura care va fi reglementata prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”
Art. 8 – Principalele obligatii ale detinatorilor armelor letale
(1) Detinatorii armelor letale sau neletale sunt obligati sa anunte de indata, dar nu mai tarziu de 24 de ore, cel mai apropiat organ de politie despre disparitia, pierderea sau furtul acestor arme.” (1) Detinatorii armelor letale sunt obligati sa anunte de indata, dar nu mai tarziu de 24 de ore, cel mai apropiat organ de politie despre disparitia, pierderea sau furtul acestor arme.
(2) Este interzisa instrainarea de catre titular a autorizatiei de procurare a armei, a certificatului de detinator si a permisului de arma, cu exceptia situatiei in care documentul este depus la organul de politie competent.

Art. 9 – Regimul juridic al armelor detinute ilegal sau al caror detinator nu este cunoscut ori a decedat
(1) Persoana care ia cunostinta despre existenta unei arme militare, a unei arme letale, a unei arme neletale ori a munitiilor detinute ilegal, pierdute sau abandonate, este obligata sa anunte de indata cel mai apropiat organ de politie.

„(2) Persoana care gaseste o arma militara, o arma letala, o arma neletala ori munitii este obligata sa le predea sau sa anunte de indata cel mai apropiat organ de politie.

(3) Rudele sau persoanele care locuiesc impreuna cu o persoana ce detine in mod legal arme ori munitii au obligatia ca, in cazul in care detinatorul a decedat sau este declarat disparut, sa anunte cea mai apropiata unitate de politie si sa depuna armele si munitiile respective la cel mai apropiat armurier, in termen de 15 zile de la data decesului ori, dupa caz, a ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de declarare a disparitiei.”
Capitolul 2 – Procurarea, instrainarea, detinerea, portul si folosirea armelor si munitiilor de catre persoanele fizice

Sectiunea 1 – Dispozitii generale

 

Art. 10 – Dreptul de procurare, detinere, port si folosire a armelor si munitiei
Persoanele fizice care indeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege pot procura, detine, purta si folosi arme letale si arme neletale, precum si munitia corespunzatoare acestora.

Art. 11 – Conditii generale privind exercitarea dreptului de procurare, respectiv detinere, port si folosire a armelor
(1) Dreptul de procurare, de detinere sau, dupa caz, de port si folosire a armelor letale se dobandeste de la data emiterii de catre autoritatile competente a autorizatiei de procurare a armei sau, dupa caz, a permisului de arma.

(2) Dreptul de procurare, de detinere sau, dupa caz, de port si folosire a armelor neletale supuse autorizarii se dobandeste de la data emiterii de catre autoritatile competente a autorizatiei de procurare a armei si, dupa caz, a permisului de arma.

„(3) Armele neletale supuse notificarii prealabile pot fi detinute, purtate si folosite numai dupa ce acestea au fost inregistrate la autoritatile competente, in conditiile prezentei legi.”
Art. 12 – Documentele care atesta dreptul de procurare, respectiv detinere, port si folosire a armelor
(1) Autorizatia de procurare a armei, permisul de arma, atestatul de colectionar, autorizatia temporara de transport si folosire a armei, certificatul de detinator si pasaportul european pentru arme de foc se elibereaza de catre Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, inspectoratele judetene de politie in a caror raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta solicitantul, precum si de catre Inspectoratul General al Politiei Romane.”

(2) Conditiile, precum si procedura de eliberare a atestatului de colectionar se stabilesc in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Art. 13 – Obligatii generale ale titularului autorizatiei de procurare a armelor sau al permisului de arma
Titularul autorizatiei de procurare a armelor sau, dupa caz, al permisului de arma este obligat sa anunte organul de politie competent teritorial, in termen de 10 zile de la data cand s-a ivit unul dintre urmatoarele evenimente:
a) au intervenit orice fel de schimbari care necesita modificarea unor mentiuni corespunzatoare din continutul documentului;
b) au fost folosite in intregime spatiile destinate vizelor si mentiunilor din permisul de arma.

 

Sectiunea 2 – Conditii cu privire la procurarea si instrainarea armelor letale, precum si a munitiei aferente de catre persoanele fizice de cetatenie romana

Art. 14 – Categoriile de persoane fizice care pot fi autorizate sa procure arme letale
(1) Persoanele fizice de cetatenie romana cu domiciliul sau resedinta in Romania care indeplinesc conditiile prevazute la art. 15 alin. (1) pot fi autorizate, la cerere, sa procure arme letale.

(2) Armele de aparare si paza pot fi procurate numai de catre urmatoarele categorii de persoane:

a) demnitarii, magistratii, diplomatii, militarii si politistii, pe perioada cat sunt in activitate si dupa incetarea activitatii, pensionare, trecerea in rezerva sau retragere, dupa caz, cu exceptia situatiei in care acestia si-au pierdut calitatea din motive imputabile lor;

b) persoanele prevazute de Lege care indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii publice, pe perioada in care au aceasta calitate, cu exceptia personalului de paza din cadrul societatilor specializate de paza;

c) persoanele incluse in programe de protectie a martorilor, pe perioada in care au aceasta calitate.

(3) Vanatorii pot procura arme de vanatoare, precum si arme de tir numai din categoria armelor lungi.

(4) Sportivii de tir categoria I ori membri ai loturilor nationale sau olimpice, pe perioada cat sunt in activitate, precum si antrenorii si instructorii in poligonul de tragere pot procura numai arme de tir, cu exceptia situatiei in care acestia si-au pierdut calitatea din motive imputabile lor.

(5) Colectionarii de arme pot procura numai arme de colectie, cu exceptia celor prevazute in categoria B pct. 7 din Anexa, proiectate dupa anul1945, inconditiile stabilite in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”
Art. 15 – Conditii de acordare a autorizatiei de procurare a armelor letale

(1) Autorizatia de procurare a armelor letale se Acorda persoanelor prevazute la art. 14 alin. (2)-(5), daca indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii:

a) au implinit varsta de 18 ani;

b) detin calitatea impusa de Lege, atestata prin prezentarea unor documente stabilite in normele metodologice de aplicare a prezentei legi, in functie de destinatia armelor;

c) nu au fost condamnate, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de un an, pentru infractiuni comise cu intentie ori pentru infractiuni prevazute de prezenta Lege, cu exceptia cazurilor in care a intervenit amnistia sau reabilitarea;

d) nu sunt invinuite sau inculpate in cauze penale pentru fapte savarsite cu intentie, potrivit legislatiei in vigoare;

e) sunt apte din punct de vedere psihologic si medical pentru a detine si folosi arme si munitii;

f) nu prezinta pericol pentru ordinea publica, siguranta nationala, viata si integritatea corporala a persoanelor, conform datelor si informatiilor existente la organele competente;

g) au absolvit un curs de instruire teoretica si practica, organizat de o persoana juridica autorizata pentru aceasta activitate, in conditiile prevazute in normele metodologice de aplicare a prezentei legi;

h) nu le-a fost anulat in ultimii 2 ani dreptul de procurare, detinere sau, dupa caz, port si folosire a armelor letale ori a armelor neletale supuse autorizarii, cu exceptia situatiilor in care masura anularii s-a dispus ca urmare a pierderii calitatii prevazute la art. 14 alin. (2)-(5);

i) nu au pierdut sau nu le-au fost sustrase in ultimii 5 ani arme letale sau arme neletale supuse autorizarii, din motive imputabile lor, procurate in conditiile prezentei legi.

(2) Cererea de eliberare a autorizatiei de procurare a armelor se depune de catre solicitantla Directia Generalade Politie a Municipiului Bucuresti sau la inspectoratul judetean de politie in a carui raza teritoriala isi are domiciliul ori resedinta. Cererea se solutioneaza in termen de maximum 45 de zile, in cazul primei autorizari, si in termen de maximum 30 de zile, in cazul autorizarilor ulterioare.”

(3) Daca autoritatea competenta cu solutionarea cererii constata ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1), solicitantului i se refuza autorizarea de procurare a armei si i se comunica, in scris, in termenul prevazut la alin. (2), solutia adoptata, precum si motivele care au stat la baza acesteia.
(4) Solutia prevazuta la alin. (3) este supusa controlului judecatoresc, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificarile ulterioare, si poate fi atacata in termen de 15 zile de la data la care a fost adusa la cunostinta solicitantului.
(5) abrogat
Art. 16 – Cantitatea de arme pentru care se poate acorda autorizatia de procurare
(1) Persoanele prevazute la art. 14 alin. (2) – (5), care indeplinesc conditiile prevazute la art. 15 alin. (1), pot fi autorizate sa procure arme, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor art. 25 in ceea ce priveste scopul pentru care solicita autorizarea, dupa cum urmeaza:
a) cel mult doua arme de aparare si paza;
„b) un numar nelimitat de arme, dintre cele prevazute la art. 14 alin. (3)-(5), din Romania si cel mult cate doua arme din afara teritoriului Romaniei, pentru fiecare calatorie a solicitantului.”

„(2) Persoanele prevazute la art. 14 alin. (3)-(5) pot procura din afara teritoriului Romaniei arme corespunzatoare categoriei din care fac parte, intr-o cantitate mai mare decat cea prevazuta la alin. (1) lit. b), numai prin intermediul armurierilor si intermediarilor autorizati sa comercializeze arme.”
Art. 17 – Valabilitatea autorizatiei de procurare a armelor
(1) Autorizatia de procurare a armelor se elibereaza cu o valabilitate de 90 de zile, care poate fi prelungita de catre autoritatea care a emis-o, pentru motive temeinice, pentru o noua perioada de pana la 90 de zile.
(2) Daca titularul autorizatiei de procurare a armelor nu a procurat armele la sfarsitul celor doua perioade de cate 90 de zile, prevazute la alin. (1), poate solicita, in scris, acordarea unei noi autorizatii de procurare a armelor, fara a mai fi necesar sa faca dovada indeplinirii conditiilor prevazute la art. 15 alin. (1) lit. a), g) si i).

Art. 18 – Conditiile exercitarii dreptului conferit prin autorizatia de procurare a armelor
(1) Titularul autorizatiei de procurare a armelor poate procura, in termenul de valabilitate a acesteia, tipul de arma si cantitatea de munitie inscrise in document de la orice armurier si intermediar autorizat sa comercializeze in Romania arme, precum si de la orice persoana autorizata din afara teritoriului Romaniei, care comercializeaza in conditiile Legii din tara in care se afla arme din aceasta categorie.

(2) Procurarea armelor prevazute la art. 14 alin. (2)-(5) se poate realiza prin cumparare, donatie, mostenire, sponsorizare, inchiriere sau comodat.

(3) Armele detinute de persoanele fizice pot fi inchiriate sau date in comodat numai prin intermediul unui armurier.

(4) Cumpararea armelor de la alta persoana fizica sau juridica se poate face numai prin intermediul unui armurier ori intermediar dintre cei prevazuti la alin. (1).

(5) Modalitatea de procurare de catre persoanele fizice a armelor letale si a armelor neletale supuse autorizarii, precum si a munitiei corespunzatoare acestora prin mijloace de comunicare la distanta se stabileste in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”
Art. 19 abrogat
Art. 20 – Pierderea dreptului de procurare a armelor
Dreptul de procurare a armelor se pierde, iar autorizatia de procurare a armelor se retrage de catre organul care a eliberat-o daca titularul nu mai indeplineste una dintre conditiile prevazute la art. 15 alin. (1) lit. b)-f) si i).”
Art. 21 – Procedura de acordare a autorizatiei de procurare a armelor
Procedura de acordare a autorizatiei de procurare a armelor se stabileste prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Art. 22 – Modalitati specifice de procurare a armelor in cazul unor categorii speciale de persoane
(1) Persoanele prevazute la art. 14 alin. (2) lit. a) si b) pot procura arme de aparare si paza si de la institutiile in care sunt incadrate ori, dupa caz, le pot primi in dar sau ca recompensa, in conditiile stabilite prin ordin al conducatorului institutiei respective.”

(2) Persoanele incluse intr-un program de protectie a martorilor pot procura arme de aparare si paza numai prin intermediul Oficiului National pentru Protectia Martorilor, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor art. 15 alin. (1).

Art. 23 – Instrainarea armelor letale
Persoanele care detin arme letale procurate in conditiile prezentei legi le pot vinde numai prin intermediul armurierilor sau intermediarilor autorizati sa comercializeze astfel de arme.”

 

Sectiunea 3 – Conditii cu privire la detinerea, portul si utilizarea armelor letale, precum si a munitiei aferente de catre persoanele fizice de cetatenie romana

1. Dispozitii generale

Art. 24 – Solicitarea acordarii permisului de arma si a inscrierii armei in permisul de arma
(1) Persoana care a procurat, in conditiile Legii, arme letale are obligatia ca, in termen de 3 zile lucratoare de la data procurarii, sa se prezinte la organul de politie care a eliberat autorizatia de procurare, in vederea solicitarii Acordarii permisului de arma sau, dupa caz, pentru inscrierea armei in permisul de arma al carui titular este detinatorul.

(2) In cazul in care arma a fost procurata din afara teritoriului Romaniei, termenul prevazut la alin. (1) este de maximum 15 zile lucratoare de la data achizitiei, dovedita prin actul de provenienta.

(3) Detinatorul armei are obligatia sa prezinte la solicitarea organului de politie competent fiecare arma cu teava ghintuita, impreuna cu cate 5 cartuse corespunzatoare calibrului fiecarei arme, in vederea inregistrarii proiectilului si a tubului-martor in evidentele operative ale Inspectoratului General al Politiei Romane. Procedura operatiunii de inregistrare a proiectilului si a tubului-martor se stabileste in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”
Art. 25 – Acordarea dreptului de detinere sau, dupa caz, de port si folosire a armei
(1) In functie de scopul pentru care a solicitat autorizarea procurarii armei, autoritatile competente pot acorda solicitantului dreptul de detinere sau, dupa caz, de port sau folosire a armei procurate, facand mentiune, in mod expres, despre aceasta in continutul permisului de arma.
(2) Dreptul de detinere a armei se poate acorda numai pentru armele de vanatoare, de tir, de colectie sau de autoaparare si confera titularului posibilitatea de a pastra arma la domiciliul sau resedinta inscrisa in documentul de identitate, in conditiile prevazute in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(3) Dreptul de a purta si folosi arme se poate acorda numai pentru armele de aparare si paza, de vanatoare si de tir si confera titularului posibilitatea de a purta asupra sa arma si de a o folosi in scopul pentru care a fost autorizata procurarea acesteia, precum si in caz de legitima aparare sau stare de necesitate, in conditiile prezentei legi.

Art. 26 – Cantitatea de arme pentru care se poate acorda dreptul de detinere si, dupa caz, de port si folosire
Cantitatea de arme pentru care se poate Acorda dreptul de detinere si, dupa caz, de port si folosire

(1) Dreptul de detinere se poate Acorda pentru un numar nelimitat de arme de vanatoare, de tir sau de colectie.

(2) Dreptul de a purta si folosi arme se poate Acorda solicitantului, in conditiile prezentei legi, dupa cum urmeaza:

a) pentru doua arme de aparare si paza;

b) pentru un numar nelimitat de arme de vanatoare;

c) pentru un numar nelimitat de arme de tir.”
Art. 27 – : Valabilitatea permisului de arma

(1) Permisul de arma are o valabilitate de 5 ani, termen care se calculeaza de la data eliberarii sau, dupa caz, de la data ultimei prelungiri.

(2) In vederea prelungirii valabilitatii permisului de arma, titularul acestuia este obligat sa se prezinte inainte de implinirea termenului prevazut la alin. (1) la structura de politie competenta in a carei raza de competenta teritoriala isi are domiciliul sau resedinta cu armele inscrise in permis, precum si cu documentele stabilite in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(3) Valabilitatea permisului de arma se prelungeste de catre autoritatea competenta pentru o perioada de 5 ani, daca titularul indeplineste conditiile prevazute la art. 15 alin. (1) lit. c)-f), h) si i), iar armele destinate folosirii in conditiile prezentei legi au efectuata inspectia tehnica periodica.

(4) Permisul de arma confera titularului drepturile prevazute de Lege si dupa radierea din acesta a armelor instrainate prin vanzare, donatie, inchiriere sau comodat, pana la expirarea termenului de valabilitate.”
2. Regimul dreptului de detinere a armelor letale

Art. 28 – Conditiile exercitarii dreptului de detinere a armelor
(1) Titularul dreptului de detinere a armelor letale are obligatia sa pastreze armele si munitiile inscrise in permisul de arma, asigurate astfel incat sa nu permita accesul la ele al persoanelor neautorizate, in conditiile prevazute in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(2) Titularul dreptului de detinere a armelor poate fi autorizat de catre organul de politie competent teritorial, la cerere, sa scoata armele detinute in conditiile legii din incinta locului unde acestea sunt pastrate, in urmatoarele situatii:
a) cu ocazia depunerii armelor la un armurier;
b) cu ocazia schimbarii locului unde sunt pastrate armele.
(3) In autorizatia prevazuta la alin. (2) se mentioneaza perioada in care armele urmeaza sa fie transportate in afara locului unde sunt pastrate, motivul pentru care acestea se transporta, traseul utilizat, destinatia si conditiile in care trebuie asigurata arma in timpul transportului.
(4) In cazul in care armele sunt scoase din incinta locului unde sunt pastrate, in vederea prezentarii acestora la organele competente cu ocazia prelungirii valabilitatii permisului de arma, nu mai este necesara obtinerea prealabila a autorizatiei prevazute la alin. (2).”
Art. 29 – Autorizarea folosirii armelor care fac obiectul dreptului de detinere
(1) Titularul dreptului de detinere a unei arme letale poate fi autorizat, la cerere, de catre structura de politie competenta in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau, dupa caz, resedinta sa foloseasca intr-un poligon autorizat, in conditiile Legii, armele de vanatoare, de tir ori de colectie.

(2) Colectionarii de arme pot fi autorizati sa foloseasca, in conditiile Legii, armele detinute in colectie cu ocazia unor manifestari culturale, artistice sau istorice.

(3) Autorizarea prevazuta la alin. (1) si (2) se refera la scopul pentru care s-a solicitat aceasta, traseul utilizat pentru transportul armelor, locul unde urmeaza a fi folosita arma si termenul de valabilitate a autorizatiei temporare de transport si folosire a armei.

(4) Titularii dreptului de detinere pot folosi o arma dintre cele detinute, mentionata in mod expres in permisul de arma, numai in locul unde se afla arma detinuta sau colectia, in caz de legitima aparare. In cazul in care titularul dreptului de detinere a facut uz de arma, are obligatia sa actioneze in conditiile prevazute la art. 35 alin. (1) si (2).

(5) Procedura de Acordare a autorizatiei prevazute la alin. (1) si (2) se stabileste prin norme metodologice de aplicare a prezentei legi.

(6) Armele pentru care s-a obtinut dreptul de detinere nu pot fi incredintate de catre posesorii acestora altor persoane, cu exceptia situatiilor cand armele se gasesc intr-un poligon autorizat.”
Art. 30 – Incetarea si suspendarea dreptului de detinere a armelor.

(1) Dreptul de detinere a armelor se anuleaza daca titularul se afla in una dintre urmatoarele situatii:

a) nu mai indeplineste conditiile prevazute la art. 15 alin. (1) lit. c), e) si f);

b) nu se prezinta pana la implinirea termenului prevazut la art. 27 alin. (1) pentru prelungirea valabilitatii permisului de arma;

c) a decedat sau a fost declarat disparut prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva;

d) a savarsit intr-o perioada de 2 ani doua contraventii prevazute de prezenta Lege sau o contraventie pentru care Legea prevede sanctiunea contraventionala complementara a anularii dreptului de detinere ori, dupa caz, de port si folosire a armelor;

e) a folosit armele detinute fara indeplinirea conditiilor prevazute la art. 29 alin. (1), (2) si (4);

f) a pierdut din motive imputabile lui calitatea prevazuta la art. 14 alin. (3) si (4) sau nu mai are calitatea prevazuta la art. 14 alin. (5), care a conditionat Acordarea dreptului de detinere a armelor;

g) a pierdut armele sau acestea i-au fost sustrase in imprejurari imputabile acestuia;

h) se constata ca, la data Acordarii permisului de arma, nu indeplinea conditiile prevazute de Lege pentru detinerea armelor;

i) se constata ca dreptul de detinere a armelor s-a Acordat pe baza unor documente sau informatii false.

(2) Dreptul de detinere a armelor se suspenda in urmatoarele situatii:

a) titularul dreptului nu mai indeplineste conditia prevazuta la art. 15 alin. (1) lit. d);

b) titularului i s-a anulat calitatea prevazuta la art. 14 alin. (3) sau (4), care a conditionat Acordarea dreptului de detinere sau, dar acesta a recurs la caile de atac prevazute de Lege pentru redobandirea acestei calitati si in cauza nu exista o solutie definitiva si irevocabila;

c) titularul a savarsit o contraventie pentru care Legea prevede sanctiunea contraventionala complementara a suspendarii dreptului de detinere a armelor.

(3) In cazul in care persoana se afla in una dintre situatiile prevazute la alin. (1) sau (2), organul de politie competent retrage permisul de arma, iar titularul este obligat sa faca dovada faptului ca a depus armele la un armurier autorizat, cu exceptia situatiei in care armele se ridica de catre organele de politie.”
Art. 31 – Aplicarea masurii de suspendare sau anulare a permisului de arma
(1) Constatarea situatiilor prevazute la art. 30 se face de catre organele de politie competente, care iau masura suspendarii sau, dupa caz, anularii permisului de arma.

(2) Masurile prevazute la alin. (1) se comunica, in scris, titularului dreptului de detinere sau, dupa caz, rudelor ori persoanelor care locuiau impreuna cu acesta, in situatia prevazuta la art. 30 alin. (1) lit. c).

(3) Masura prevazuta la alin. (1) este supusa controlului judecatoresc, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.”
Art. 32 – Efectele aplicarii masurii de suspendare sau anulare a permisului de arma
Detinatorul armelor este obligat ca, in termen de 10 zile de la data la care i-a fost adusa la cunostinta masura prevazuta la art. 31 alin. (1), sa depuna armele la un armurier autorizat, in vederea instrainarii sau depozitarii, cu exceptia situatiilor in care acestea sunt ridicate de organul de politie competent. Exercitarea cailor de atac prevazute de lege, impotriva masurii de anulare a dreptului de detinere a armelor, de catre persoana care se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 30 alin. (1), nu suspenda obligatia persoanei de a depune armele la un armurier autorizat.

3. Regimul dreptului de port si folosire a armelor letale

Art. 33 – Conditiile de pastrare si port ale armelor letale
(1) Titularul dreptului de a purta si folosi arme letale are obligatia de a pastra arma si munitia inscrisa in permisul de arma in conditii de securitate, astfel incat sa nu permita accesul la acestea al persoanelor neautorizate.

(2) Pastrarea armei si munitiei prevazute la alin. (1) la domiciliul sau resedinta detinatorului se face in locuri special destinate, in conditiile prevazute in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(3) Arma de aparare si paza poate fi purtata numai de catre titularul permisului, cu indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:

a) trebuie sa fie asigurata si sa nu fie armata;

b) sa nu prezinte defectiuni, cu exceptia situatiei in care este transportata la armurier;

c) trebuie sa stea in permanenta introdusa in toc si ascunsa vederii, cu exceptia situatiilor in care persoana este autorizata, potrivit Legii, sa o utilizeze;

d) sa se afle in permanenta numai asupra sa si sa nu fie inmanata, sub nicio forma, altor persoane, cu exceptia armurierilor, intermediarilor, organelor de politie competente, precum si personalului abilitat prin Lege sa pastreze si sa asigure securitatea temporara a armelor, la intrarea in institutiile publice, in mijloacele de transport naval sau aerian, precum si in alte locuri unde portul armei este interzis prin Lege;

e) detinatorul sa nu se afle sub influenta bauturilor alcoolice, produselor sau substantelor stupefiante, a medicamentelor cu efecte similare acestora ori in stare avansata de oboseala sau sa nu sufere de afectiuni temporare, de natura sa genereze o stare de pericol, in conditiile in care poarta arma asupra sa
Art. 34 – Limitele exercitarii uzului de arma
(1) Titularii dreptului de a purta si folosi armele de aparare si paza pot face uz de arma numai in poligoanele autorizate in conditiile prezentei legi sau in caz de legitima aparare ori stare de necesitate.
(2) Folosirea armelor de aparare si paza in poligoanele autorizate se poate face numai in conditiile stabilite prin regulamentele de ordine interioara ale acestora.

Art. 35 – Obligatii in cazul efectuarii uzului de arma
(1) Persoana care a facut uz de arma este obligata sa actioneze imediat, pentru a se acorda primul ajutor si asistenta medicala persoanelor ranite.
(2) Persoana care a facut uz de arma este obligata sa anunte de indata cel mai apropiat organ de politie, indiferent daca au rezultat sau nu victime ori pagube materiale.
(3) In situatia prevazuta la alin. (2), precum si in cea prevazuta la art. 29 alin. (4), organul de politie sesizat are obligatia sa efectueze cercetarea la fata locului si a circumstantelor in care s-a produs evenimentul. Arma care a fost folosita ramane in custodia organului de politie care desfasoara cercetarea, pana la incheierea acesteia.
(4) Prevederile alin. (2) si (3) nu se aplica in cazul in care s-a facut uz de arma, in conditiile prevazute la art. 34 alin. (2), cu exceptia situatiei in care, in urma folosirii armei, au rezultat victime umane.

Art. 36 – Pastrarea, portul si folosirea armelor letale de catre persoanele incluse intr-un program de protectie a martorilor
Persoanele incluse intr-un program de protectie a martorilor pot pastra, purta si folosi armele inscrise in permisul de arma numai in conditiile stabilite in protocolul de protectie, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor art. 33 – 35.

Art. 37 – Acordarea dreptului de port si folosire a armelor de vanatoare
(1) Dreptul de a purta si folosi armele de vanatoare se Acorda, in conditiile prezentei legi, persoanelor care detin permis de vanatoare eliberat de autoritatile romane.

(2) Titularul dreptului de a purta si folosi arme de vanatoare are obligatia de a pastra armele inscrise in permisul de arma in conditiile prevazute la art. 33 alin. (1) si (2).”
Art. 38 – Transportul si portul armelor de vanatoare
(1) Transportul armelor de vanatoare, pentru care s-a acordat detinatorului dreptul de a le purta si folosi, de la domiciliul sau resedinta acestuia la locul unde urmeaza sa se desfasoare vanatoarea potrivit legii, se face in urmatoarele conditii:
„a) armele trebuie tinute in toc sau husa, asigurate si neincarcate cu munitie;”

b) sa fie indeplinite conditiile prevazute la art. 33 alin. (3) lit. b), d) si e).
(2) Portul armelor de vanatoare in locul destinat vanatorii se face in urmatoarele conditii:
a) arma poate fi incarcata, cu conditia ca, dupa incarcare, sa fie asigurata si purtata astfel incat sa nu prezinte pericolul producerii unor accidente;
b) sa fie indeplinite conditiile prevazute la art. 33 alin. (3) lit. b) si e);
c) arma sa se afle in permanenta numai asupra persoanei care o detine in mod legal si sa nu fie inmanata sub nici o forma altor persoane, cu exceptia vanatorilor.

Art. 39 – Uzul de arma de vanatoare
Titularul dreptului de a purta si folosi arme de vanatoare poate face uz de arma inscrisa in permisul de arma numai asupra vanatului pentru care a fost autorizat in conditiile Legii nr. 103/1996, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si pentru antrenament, in poligoanele autorizate in conditiile legii.

Art. 40 – Instrainarea temporara a armelor de vanatoare
(1) Titularul dreptului de a purta si folosi arme de vanatoare poate incredinta unei alte persoane autorizate pentru portul si folosirea unor astfel de arme una sau mai multe dintre acestea, precum si munitia aferenta, in limitele prevazute de Lege, in vederea utilizarii la vanatoare.”

(2) Se interzice lasarea armei in gaj sau in alte forme de garantie.

Art. 41 – Acordarea dreptului de port si folosire a armelor de tir
(1) Dreptul de a purta si folosi arme de tir se Acorda, in conditiile prezentei legi, numai sportivilor de tir categoria I ori membri ai loturilor nationale sau olimpice, pe perioada cat sunt in activitate, precum si antrenorilor si instructorilor in poligonul de tragere.

(2) Sportivii de tir prevazuti la alin. (1) pot purta si folosi arme de tir numai din categoria celor utilizate in probele sportive pentru care au obtinut clasificarea sau calificarea.

(3) Titularul dreptului de a purta si folosi arme de tir are obligatia de a pastra armele inscrise in permisul de arma, in conditiile prevazute de Lege pentru titularul dreptului de detinere a acestor arme.”
Art. 42 – Transportul, portul si folosirea armelor de tir
(1) Transportul armelor de tir pentru care s-a acordat detinatorului dreptul de a le purta si folosi, de la domiciliul sau resedinta acestuia la locurile de antrenament sau unde urmeaza sa se desfasoare concursul de tir, se face in urmatoarele conditii:
„a) armele trebuie tinute in husa sau, dupa caz, in cutie, neincarcate cu munitie si asigurate impotriva pierderii ori sustragerii;”

b) sa fie indeplinite conditiile prevazute la art. 33 alin. (3) lit. b), d) si e);
c) abrogat                                                                                                                           (2) Portul si utilizarea armelor de tir in incinta locurilor prevazute la alin. (1) se fac in conditiile stabilite prin regulamentele de ordine interioara ale acestor locuri.

Art. 43 – Portul si folosirea armelor de catre persoanele care indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii publice
Conditiile in care persoanele care indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii publice pot purta si folosi arme letale, in exercitarea atributiilor de serviciu, se stabilesc prin legile speciale care reglementeaza atributiile acestora.

4. Regimul procurarii si detinerii munitiei aferente armelor letale de catre persoanele fizice

Art. 44 – Procurarea munitiei de catre titularii dreptului de port si folosire a armelor letale
(1) Titularii dreptului de a purta si folosi arme de aparare si paza, de vanatoare sau de tir pot procura de la armurierii autorizati numai munitia aferenta armelor inscrise in permisul de arma.
(2) Cantitatea de munitie care poate fi detinuta de persoanele prevazute la alin. (1) se inscrie in permisul de arma de catre organul de politie care elibereaza acest document, dupa cum urmeaza:
a) pentru armele de aparare si paza, cel mult 50 de cartuse cu glont si 50 de cartuse fara proiectil, pentru cate o singura arma de fiecare calibru;
b) pentru armele de vanatoare, cel mult 300 de cartuse pentru cate o singura arma de fiecare calibru, dintre cele pentru care are dreptul de port si folosire;
„c) pentru armele de tir, cel mult 500 de cartuse pentru fiecare arma pentru care are dreptul de port si folosire.”
(3) Persoanele care detin arme de aparare si paza pot purta asupra lor, in afara domiciliului sau resedintei unde este depozitata munitia, cel mult 12 cartuse.
(4) abrogat                                                                                                                          (5) Este interzisa comercializarea sau instrainarea sub alta forma, precum si detinerea ori utilizarea de munitie expirata sau degradata care, prin pastrare sau folosire, ar putea pune in pericol viata sau integritatea corporala a persoanelor.

Art. 45 – Procurarea munitiei de catre colectionarii de arme
(1) Colectionarii de arme pot procura si detine, numai la locul unde se afla colectia de arme, cel mult 25 de cartuse cu proiectil si 50 de cartuse fara proiectil, pentru o arma lunga sau pentru o arma scurta dintre cele prevazute in categoria B pct. 7 din Anexa, proiectate pana in anul 1945 inclusiv, in conditiile prevazute la art. 29 alin. (4).”                                                                                   (2) Inscrierea mentiunilor corespunzatoare in permisul de arma cu privire la detinerea munitiei prevazute la alin. (1) se face de catre organul de politie competent, la cererea colectionarului.

5. Suspendarea, revocarea si anularea dreptului de port si folosire a armelor letale si a munitiilor

Art. 46 – Suspendarea dreptului de port si folosire a armelor letale
(1) Suspendarea dreptului de port si folosire a armelor letale se dispune de catre organele competente in urmatoarele situatii:

a) titularul dreptului nu mai indeplineste conditia prevazuta la art. 15 alin. (1) lit. d);

b) titularului i s-a anulat calitatea prevazuta la art. 14 alin. (2)-(4), dar acesta a contestat aceasta masura prin recurgerea la caile de atac prevazute de Lege si in cauza nu exista o solutie definitiva si irevocabila;

c) a savarsit o contraventie pentru care Legea prevede sanctiunea contraventionala complementara a suspendarii dreptului de port si folosire a armelor.”

(2) Suspendarea dreptului de port si folosire a armelor se dispune pentru intreaga perioada in care persoana se afla in oricare dintre situatiile prevazute la alin. (1).
(3) Pe perioada suspendarii dreptului de port si folosire a armelor, permisul de arma se retrage de catre organul de politie care a dispus masura, iar armele si intreaga cantitate de munitie detinute se depun, de indata, la un armurier autorizat in acest sens, cu exceptia situatiei in care acestea se ridica de catre organele de politie.
(4) Suspendarea inceteaza de la data la care titularul dreptului de port si folosire a armelor nu se mai afla in situatiile prevazute la alin. (1), iar permisul de arma, armele si munitia se restituie acestuia.

Art. 47 – Revocarea si anularea dreptului de port si folosire a armelor letale
(1) Anularea dreptului de port si folosire a armelor letale se dispune de catre organele competente daca titularul dreptului se afla in una dintre urmatoarele situatii:

a) nu mai are calitatea prevazuta la art. 14 alin. (2)-(4);

b) nu mai indeplineste vreuna dintre conditiile prevazute la art. 15 alin. (1) lit. b), c), e) si f);

c) a pierdut armele inscrise in permisul de arma sau acestea i-au fost sustrase in imprejurari care ii sunt imputabile;

d) nu se prezinta pana la implinirea termenului prevazut la art. 27 alin. (1) pentru prelungirea valabilitatii permisului de arma;

e) a decedat sau a fost declarat disparut, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva;

f) a savarsit intr-o perioada de 2 ani doua contraventii prevazute de prezenta Lege sau o contraventie pentru care Legea prevede sanctiunea contraventionala complementara a anularii dreptului de detinere ori, dupa caz, de port si folosire a armelor;

g) se constata ca, la data Acordarii permisului de arma, nu indeplinea conditiile prevazute de Lege pentru portul si folosirea armelor;

h) dreptul de port si folosire a armelor s-a Acordat pe baza unor documente sau informatii false.

(2) In urma anularii dreptului de port si folosire a armelor, permisul de arma se retrage de catre organul de politie care a dispus masura, iar armele si intreaga cantitate de munitie detinute se depun, de indata, la un armurier autorizat in acest sens, cu exceptia situatiei in care acestea se ridica de catre organele de politie.”
   „ART. 47^1: Aplicarea masurii de suspendare sau anulare a dreptului de port si folosire a armelor letale

(1) Masura suspendarii sau anularii dreptului de port si folosire a armelor letale se comunica, in scris, titularului dreptului ori, dupa caz, rudelor sau persoanelor care locuiau impreuna cu acesta, in situatia prevazuta la art. 47 alin. (1) lit. e).

(2) In termen de 10 zile de la data luarii la cunostinta a masurii suspendarii sau anularii dreptului de port si folosire a armelor letale, titularul este obligat sa faca dovada faptului ca a depus armele si intreaga cantitate de munitie detinuta la un armurier autorizat, cu exceptia celor care se ridica de catre organele de politie.

(3) Masura suspendarii sau anularii dreptului de port si folosire a armelor letale este supusa controlului judecatoresc potrivit Legii contenciosului administrativ.

(4) Exercitarea cailor de atac prevazute de Lege impotriva masurii suspendarii sau anularii dreptului de port si folosire a armelor letale de catre persoana care se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 46 alin. (1) si art. 47 alin. (1) nu suspenda obligatia persoanei de a depune armele la un armurier autorizat.”

 

 „ART. 48: Autorizarea calatoriilor in state terte cu armele letale si munitia corespunzatoare

(1) Persoana care detine, in conditiile prezentei legi, arme letale si care doreste sa calatoreasca cu acestea in state care nu sunt membre ale Uniunii Europene, denumite in continuare state terte, are obligatia sa solicite organului de politie care i-a Acordat permisul de arma eliberarea unei autorizatii in baza careia organele politiei de frontiera permit iesirea de pe teritoriul Romaniei cu armele si munitia inscrise in autorizatie, facand mentiune despre acestea in documentul de calatorie al titularului.

(2) Armele de aparare si paza pot fi scoase de pe teritoriul Romaniei numai de catre persoanele prevazute la art.43, inconditiile prevazute la art. 50.

(3) Persoanele prevazute la alin. (1) au obligatia ca, la intoarcerea in Romania, sa prezinte la frontiera toate armele inscrise in documentul de calatorie pe care le-au detinut la iesirea din tara. In cazul in care, pe perioada sederii in state terte, armele inscrise in documentul de calatorie au fost pierdute, furate sau distruse, titularul trebuie sa prezinte la intoarcere, cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat romane, documente autentice, eliberate de organele de politie competente din statul in care s-a produs evenimentul, care sa certifice faptul ca persoana a reclamat pierderea, furtul sau, dupa caz, distrugerea armei, organele politiei de frontiera avand obligatia sa faca mentiune despre aceasta in documentul de calatorie si sa informeze in scris Inspectoratul General al Politiei Romane.

(4) In situatia in care, pe perioada sederii in state terte, armele inscrise in documentul de calatorie au fost pierdute, furate sau distruse, titularul are obligatia ca, in termen de 3 zile de la intrarea in tara, sa se prezinte personal la organul de politie care i-a eliberat permisul de arma si sa depuna o declaratie cu privire la evenimentul produs, impreuna cu o copie autentificata a documentului corespunzator, emis de organele competente din statul in care s-a produs evenimentul.”

 

   „ART. 49: Eliberarea autorizatiei de scoatere de pe teritoriul Romaniei a armelor letale pentru calatorii in state terte

(1) Autorizatia prevazuta la art. 48 alin. (1) se Acorda daca solicitantul indeplineste urmatoarele conditii:

a) este titular al unui permis de arma pentru armele si munitia care urmeaza sa fie inscrise in documentul de calatorie;

b) prezinta motivele pentru care doreste sa calatoreasca in state terte cu armele si munitia pentru care solicita inscrierea in documentul de calatorie.

(2) Autorizatia prevazuta la art. 48 alin. (1) trebuie sa cuprinda date referitoare la titularul acesteia, data si punctul de frontiera prin care titularul urmeaza sa iasa din tara, precum si cu privire la armele si cantitatea de munitie care urmeaza sa fie scoase de pe teritoriul Romaniei.

(3) Cu ocazia eliberarii autorizatiei, organul de politie competent trebuie sa informeze Inspectoratul General al Politiei de Frontiera cu privire la datele prevazute la alin. (2).

(4) Documentele care trebuie sa insoteasca cererea pentru inscrierea armelor in documentul de calatorie, procedura de Acordare a autorizatiei prevazute la art. 48 alin. (1), precum si cea de inscriere a armelor si munitiei in documentul de calatorie, perioadele si conditiile in care titularul poate calatori in state terte cu armele inscrise in acest document, precum si termenul de solutionare a cererii se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”

 

„ART. 50: Autorizarea calatoriilor in interes de serviciu, in afara teritoriului Romaniei, cu armele letale si munitia din dotare

(1) In cazul persoanelor prevazute la art. 43 care, in exercitarea atributiilor de serviciu, urmeaza sa se deplaseze in afara teritoriului Romaniei impreuna cu armele aflate in dotare, inscrierea acestor arme, precum si a munitiei corespunzatoare se face in pasaportul de serviciu de catre organele politiei de frontiera, cu ocazia iesirii din tara a acestor persoane, pe baza adeverintei eliberate titularilor de catre institutiile unde sunt incadrate aceste persoane.

(2) Adeverinta prevazuta la alin. (1) trebuie sa cuprinda date referitoare la calitatea titularului acesteia, data si punctul de frontiera prin care titularul urmeaza sa iasa din tara, precum si cu privire la armele si cantitatea de munitie care urmeaza sa fie scoase de pe teritoriul Romaniei.

(3) Institutiile la care sunt incadrate persoanele prevazute la art. 43 au obligatia sa informeze, in scris, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera ori de cate ori aceste persoane urmeaza sa calatoreasca in afara teritoriului Romaniei cu armele inscrise in pasaportul de serviciu.

(4) Prevederile art. 48 alin. (3) se aplica in mod corespunzator si in cazul persoanelor prevazute la art.43, inaceasta situatie organele politiei de frontiera avand obligatia sa anunte in scris si institutiile unde sunt incadrate aceste persoane.

(5) Conditiile in care persoanele prevazute la art. 43 pot calatori in afara teritoriului Romaniei cu armele aflate in dotare se stabilesc prin ordin al conducatorului fiecarei institutii unde sunt incadrate aceste persoane.”
7. Furtul, pierderea, distrugerea sau deteriorarea permisului de arma, precum si a documentului de calatorie in care sunt inscrise arme letale

Art. 51 – Furtul, pierderea, distrugerea si deteriorarea permisului de arma
(1) Furtul permiselor de arma se declara in termen de 48 de ore de la constatare, la organul de politie in a carui raza de competenta teritoriala a fost constatat, iar pierderea, distrugerea sau deteriorarea se declara la organul de politie care le-a eliberat.
(2) Eliberarea unui nou document in locul celui declarat pierdut sau furat se face numai dupa ce titularul prezinta dovada publicarii pierderii ori furtului in Monitorul Oficial al Romaniei.

Art. 52 – Furtul, pierderea, distrugerea si deteriorarea documentului de calatorie in care sunt inscrise arme letale
(1) In cazul declararii furtului, pierderii sau distrugerii, in state terte, a documentului de calatorie in care sunt inscrise armele si munitiile cu care titularul a iesit de pe teritoriul Romaniei, acesta trebuie sa se prezinte cu armele inscrise in document la misiunea diplomatica sau oficiul consular al Romaniei din statul unde s-a produs evenimentul, care, dupa ce verificala Inspectoratul General al Politiei Romane situatia legala a acestor arme, elibereaza titularului o adeverinta in care se inscriu datele de identitate ale acestuia, precum si marca, tipul si seriile armelor.

(2) Adeverinta prevazuta la alin. (1) confera titularului numai dreptul de a introduce pe teritoriul Romaniei armele inscrise in aceasta si se retine de catre organele politiei de frontiera la intrarea in tara.”

(3) Procedura efectuarii verificarilor prevazute la alin. (1) se stabileste prin ordin comun al ministrului administratiei si internelor si ministrului afacerilor externe.

Sectiunea 4 – Conditii cu privire la procurarea, instrainarea, detinerea, portul si folosirea armelor letale, precum si a munitiei aferente, de catre persoanele fizice straine

Art. 53 – Procurarea armelor letale de catre strainii cu domiciliul sau resedinta in Romania
(1) Strainii care au resedinta sau domiciliul in Romania pot fi autorizati sa procure numai arme de vanatoare, de tir sau de colectie. In sensul prezentei legi, sunt considerati ca au resedinta sau domiciliul in Romania strainii titulari ai unui permis de sedere temporara sau, dupa caz, permanenta, acordat in conditiile legii privind regimul strainilor in Romania, precum si strainii care au dobandit o forma de protectie in Romania in conditiile legii privind statutul si regimul refugiatilor.
(2) Autorizatia de procurare a armelor de vanatoare, de tir sau de colectie se acorda in conditiile prevazute la art. 15 persoanelor prevazute la alin. (1) care poseda permis de sedere valabil.
(3) Prevederile art. 16 alin. (1) lit. b) si alin. (2), art. 17 – 21, art. 23 – 25, art. 26 alin. (1) si (2) lit. b) si c), art. 27 – 32, art. 37 – 42, art. 44 alin. (1), art. 45 – 47, art. 51 si, dupa caz, art. 52 se aplica in mod corespunzator si persoanelor prevazute la alin. (1).

Art. 54 – Procurarea si scoaterea de pe teritoriul Romaniei a armelor letale de catre strainii titulari ai dreptului de scurta sedere
(1) Strainii care calatoresc in Romania pe baza unei vize de scurta sedere ori care beneficiaza de scutire de la obligativitatea acestei vize, potrivit Legii, pot fi autorizati sa procure din Romania numai arme de vanatoare, de tir sau de colectie, in vederea scoaterii acestora din Romania.

(2) Armele si munitia corespunzatoare procurate de catre straini in timpul unei calatorii in Romania, in conditiile prevazute la alin. (1), vor fi exportate sau, dupa caz, transferate in statul de destinatie numai prin intermediul armurierilor si intermediarilor autorizati sa efectueze astfel de operatiuni.

(3) Inspectoratul General al Politiei Romane elibereaza persoanelor prevazute la alin. (1), la cerere, autorizatia de procurare a armelor daca indeplinesc urmatoarele conditii:

a) au implinit varsta de 18 ani;

b) fac dovada intrarii legale in Romania;

c) prezinta autorizatia de procurare a armei sau, dupa caz, a munitiei eliberata de autoritatile competente ale statului de destinatie, cu exceptia cazului in care in acel stat procurarea armei nu este conditionata de obtinerea unei autorizatii prealabile, situatie in care solicitantul va prezenta o comunicare scrisa emisa de autoritatile competente din care sa reiasa acest fapt.

(4) Procedura Acordarii autorizatiei de procurare a armei si a autorizatiei de scoatere a armei de pe teritoriul Romaniei de catre persoanele prevazute la alin. (1) se stabileste prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”

 

   „ART. 55: Introducerea, detinerea, portul si folosirea armelor letale pe teritoriul Romaniei

(1) Straiii care calatoresc in Romania pentru a participa la concursuri oficiale de tir sau pentru a practica vanatoarea, in conditiile Legii, pe baza unei vize de scurta sedere ori care beneficiaza de scutire de la obligativitatea acestei vize, potrivit Legii, pot, in baza Avizului de introducere a armelor in tara, sa detina si, dupa caz, sa poarte si sa foloseasca armele de vanatoare sau de tir pe care le detin, daca armele si munitia sunt inscrise in documentele de trecere a frontierei.

(2) Avizul de introducere a armelor in tara se poate Acorda strainilor de catre Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, in urmatoarele conditii:

a) fac dovada detinerii legale a armelor in statul de unde provin;

b) in cazul armelor de vanatoare, prezinta o invitatie nominala de la o asociatie de vanatoare din Romania, legal constituita, ce isi desfasoara activitatea conform Legii nr. 407/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, cu respectarea prevederilor legale in vigoare;

c) in cazul armelor de tir, fac dovada faptului ca urmeaza sa participe la un concurs de tir organizat de o asociatie sau un club de tir sportiv afiliata/afiliat la federatiile sportive nationale de specialitate;

d) in cazul armelor de colectie, fac dovada faptului ca urmeaza sa participe la o manifestare culturala, artistica sau istorica si prezinta invitatia unei asociatii de colectionari, legal constituita, ori a unei institutii muzeistice din Romania.

(3) In cazul tranzitarii teritoriului Romaniei de catre straini cu armele prevazute la alin. (1), Avizul prevazut la alin. (2) se Acorda numai cu conditia prezentarii documentelor care atesta faptul ca introducerea armelor si munitiei respective este permisa pe teritoriul statului de destinatie.

(4) Procedura si documentele necesare Acordarii Avizului prevazut la alin. (2) si (3), cantitatile de arme care pot fi introduse de straini in Romania se stabilesc in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”

 

   „ART. 56: Regimul aplicabil unor categorii speciale de straini detinatori de arme letale

(1) Insotitorii delegatiilor straine, la nivelul sefilor de stat sau de guvern, ai altor demnitari straini care beneficiaza de protectie, precum si militarii straini pot introduce, purta si folosi, pe teritoriul Romaniei, arme de aparare si paza, pe baza de reciprocitate sau in conditiile stabilite prin Acorduri bilaterale, daca acestea sunt notificate Inspectoratului General al Politiei Romane prin Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apararii Nationale ori Ministerul Administratiei si Internelor.”

(2) Membrii personalului misiunilor diplomatice, ai oficiilor consulare si ai reprezentantelor organizatiilor internationale acreditate in Romania pot purta si folosi arme de aparare si paza, pe baza de reciprocitate sau in conditiile stabilite prin acorduri bilaterale, fara a mai fi necesara obtinerea permisului de arma.
(3) Persoanele prevazute la alin. (2) pot procura din Romania arme de aparare si paza, in baza autorizatiei eliberate de Inspectoratul General al Politiei Romane, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe.

Art. 57 – Achizitionarea de pe teritoriul Romaniei a munitiei de catre straini
Strainii care se afla in mod legal pe teritoriul Romaniei pot procura de la armurierii autorizati munitia aferenta armelor legal detinute, in conditiile stabilite la art. 44.

Sectiunea 5 – Conditii cu privire la procurarea, instrainarea, detinerea, portul si folosirea armelor neletale de catre persoanele fizice

Art. 58 – Procurarea si instrainarea armelor neletale
(1) Cetatenii romani si rezidentii statelor membre cu domiciliul, resedinta sau, dupa caz, locul de rezidenta in Romania, precum si strainii cu sedere legala in Romania, care au implinit varsta de 18 ani, pot sa procure arme neletale din categoriile C si D din Anexa, precum si munitia aferenta de la orice armurier si, dupa caz, intermediar care comercializeaza astfel de arme:

a) dupa obtinerea autorizatiei de procurare potrivit alin. (4), pentru armele prevazute in categoria C din Anexa;

b) dupa notificarea prealabila a organelor prevazute la art. 12 alin. (1), pentru armele prevazute in categoria D din Anexa.

(2) Persoanele fizice prevazute la alin. (1) pot procura, in scopul detinerii, respectiv al portului si folosirii, cel mult doua arme neletale de autoaparare si un numar nelimitat de arme de tir sportiv din categoria celor prevazute in categoria C din Anexa.

(3) Armele neletale prevazute in categoria C pct. 22 din Anexa pot fi procurate, in scopul detinerii, respectiv al portului si folosirii, numai de catre sportivii si antrenorii de tir.

(4) Autorizatia de procurare a armelor neletale prevazute in categoria C din Anexa se Acorda persoanelor prevazute la alin. (1), daca indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii:

a) nu au fost condamnate, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la pedeapsa detentiunii pe viata sau la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, cu exceptia cazurilor in care a intervenit amnistia ori reabilitarea;

b) nu sunt invinuite sau inculpate in cauze penale pentru fapte savarsite cu intentie, potrivit legislatiei in vigoare;

c) sunt apte din punct de vedere psihologic si medical;

d) nu prezinta pericol pentru ordinea publica, siguranta nationala, viata si integritatea corporala a persoanelor, conform datelor si informatiilor existente la organele competente;

e) nu le-a fost anulat in ultimii 2 ani dreptul de procurare, detinere sau, dupa caz, de port si folosire a armelor letale ori neletale supuse autorizarii, cu exceptia situatiilor in care masura anularii s-a dispus ca urmare a pierderii calitatii prevazute la art. 14 alin. (2)-(5);

f) nu au pierdut sau nu le-au fost sustrase in ultimii 5 ani arme letale si neletale supuse autorizarii, din motive imputabile lor, procurate in conditiile prezentei legi.

(5) Prevederile art. 15 alin. (2)-(4), art. 17 si 18 se aplica in mod corespunzator pentru situatia prevazuta la alin. (4).

(6) Dreptul de procurarea armelor prevazute la alin. (1) lit. a) se pierde, iar autorizatia de procurare a acestora se retrage de catre organul care a eliberat-o daca titularul nu mai indeplineste conditiile prevazute la alin. (4).

(7) Armele prevazute la alin. (1) nu pot fi instrainate, incredintate sau imprumutate de catre posesorii acestora, cu exceptia cazului in care acestea sunt depuse la structura de politie competenta, la personalul abilitat prin Lege sa pastreze si sa asigure securitatea temporara a armelor, la intrarea in institutiile publice, in mijloacele de transport naval ori aerian, precum si in alte locuri stabilite prin Lege sau la armurieri si intermediari, in vederea depozitarii ori instrainarii.

(8) Fac exceptie de la prevederile alin. (7) armele prevazute in categoria C pct. 22 din Anexa, care pot fi incredintate unei alte persoane autorizate pentru portul si folosirea unor astfel de arme, in vederea utilizarii in poligon.

(9) Procedura de Acordare a autorizatiei de procurare a armelor neletale se stabileste prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(10) Armele si dispozitivele neletale prevazute in categoria E din Anexa pot fi procurate in Romania de orice persoana care a implinit varsta de 18 ani.

(11) Strainii care calatoresc in Romania pe baza unei vize de scurta sedere ori care beneficiaza de scutire de la obligativitatea acestei vize, potrivit Legii, pot fi autorizati sa procure din Romania arme neletale supuse autorizarii sau notificarii prealabile, in vederea scoaterii acestora din Romania, in conditiile prevazute la art. 54 alin. (1)-(3).”

 

 Art. 581 „Drepturile si obligatiile posesorilor armelor neletale supuse autorizarii

(1) Dispozitiile referitoare la acordarea permisului de arma, la inscrierea armei in permisul de arma, la drepturile si obligatiile solicitantului armei letale, prevazute la art. 24 alin. (1) si (2), art. 25 alin. (1), art. 28 si 51, se aplica si in ceea ce priveste armele neletale supuse autorizarii.

„(2) Valabilitatea permisului de arma se prelungeste de catre structura de politie competenta in a carei raza teritoriala isi are domiciliul, resedinta sau, dupa caz, locul de rezidenta titularul dreptului, daca acesta indeplineste conditiile prevazute la art. 58 alin. (4). Prevederile art. 27 alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator.

(3) In cazul armelor prevazute in categoria C pct. 23 din Anexa, destinate pentru colectie, autoritatile competente pot Acorda numai un drept de detinere. Prevederile art. 29 se aplica in mod corespunzator.”

 

„ART. 58^2: Anularea si suspendarea dreptului de detinere, respectiv de port si folosire a armelor neletale supuse autorizarii

(1) Dreptul de detinere, respectiv de port si folosire a armelor neletale supuse autorizarii se anuleaza daca titularul se afla in una dintre urmatoarele situatii:

a) nu mai indeplineste conditiile prevazute la art. 58 alin. (4) lit. a), c) si d);

b) nu se prezinta pana la implinirea termenului prevazut la art. 27 alin. (1) pentru prelungirea valabilitatii permisului de arma;

c) a decedat sau a fost declarat disparut prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva;

d) a savarsit intr-o perioada de 2 ani doua contraventii prevazute de prezenta Lege sau o contraventie pentru care Legea prevede sanctiunea contraventionala complementara a anularii dreptului de detinere ori, dupa caz, de port si folosire a armelor;

e) se constata faptul ca titularul a folosit armele detinute cu incalcarea conditiilor prevazute la art. 29 alin. (1) si (4);

f) titularul a pierdut armele sau acestea i-au fost sustrase in imprejurari imputabile acestuia;

g) se constata ca, la data Acordarii permisului de arma, nu indeplinea conditiile prevazute de Lege pentru portul si folosirea armelor;

h) dreptul de detinere, respectiv de port si folosire a armelor neletale s-a Acordat pe baza unor documente sau informatii false.

(2) Dreptul de detinere, respectiv de port si folosire a armelor neletale supuse autorizarii se suspenda in urmatoarele situatii:

a) titularul nu mai indeplineste conditiile prevazute la art. 58 alin. (4) lit. b);

b) titularul a savarsit una dintre contraventiile pentru care Legea prevede sanctiunea contraventionala complementara a suspendarii dreptului de detinere, respectiv de port si folosire.

(3) In cazul in care persoana se afla in una dintre situatiile prevazute la alin. (1) sau (2), organul competent retrage permisul de arma, iar titularul este obligat sa faca dovada faptului ca a depus armele la un armurier autorizat, cu exceptia situatiei in care armele se ridica de catre organele de politie. Prevederile art. 31 si 32 se aplica in mod corespunzator.

(4) Masura anularii sau suspendarii dreptului de detinere, respectiv de port si folosire a armelor neletale supuse autorizarii se comunica, in scris, titularului dreptului ori, in situatia prevazuta la alin. (1) lit. c), succesorilor acestuia. Prevederile art. 471 alin. (2)-(4) se aplica in mod corespunzator.”

 

Art. 583. abrogat

Art. 59 – Certificatul de detinator
(1) Persoanele care au procurat arme neletale in conditiile notificarii prealabile au obligatia ca, in termen de 5 zile de la data procurarii, sa se prezinte cu acestea la autoritatile prevazute la art. 12 alin. (1), in vederea eliberarii certificatului de detinator.”
(2) Certificatul de detinator confera titularului dreptul de detinere, port si folosire a armelor inscrise in acest document.
(3) Titularii certificatului de detinator pot trece frontiera de stat a Romaniei cu armele inscrise in acest document, fara a le putea instraina in afara teritoriului Romaniei.
(4) Procedura notificarii prealabile, mentionata la art. 58 alin. (1), precum si a acordarii certificatului de detinator se stabileste prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Art. 60 – Pastrarea armelor neletale
Posesorii armelor neletale din categoriile D si E din Anexa au obligatia sa ia toate masurile necesare pentru pastrarea armelor la domiciliu, resedinta sau, dupa caz, la locul de rezidenta, astfel incat sa nu permita accesul persoanelor neautorizate la acestea si sa nu existe pericol de vatamare corporala accidentala.”

62.Articolul 61 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
Art. 61 – Introducerea armelor neletale pe teritoriul Romaniei de catre straini
(1) Introducerea de catre straini a armelor neletale din categoria celor supuse autorizarii pe teritoriul Romaniei este interzisa, cu exceptia cazurilor in care titularul face dovada faptului ca urmeaza sa participe la un concurs de tir organizat de o asociatie ori un club de tir sportiv afiliata/afiliat la federatiile sportive nationale de specialitate sau face dovada faptului ca urmeaza sa participe la o manifestare culturala, artistica sau istorica si prezinta invitatia unei asociatii de colectionari, legal constituita, ori a unei institutii muzeistice din Romania.

(2) Strainii pot introduce in Romania arme neletale legal detinute, din categoria celor supuse notificarii prealabile, numai dupa obtinerea autorizatiei de introducere a armelor in tara.

(3) Autorizatia de introducere a armelor in tara se Acorda daca solicitantul indeplineste urmatoarele conditii:

a) a implinit varsta de 18 ani;

b) motiveaza, in scris, necesitatea introducerii armei pe teritoriul Romaniei.

(4) Procedura Acordarii autorizatiei prevazute la alin. (2) se stabileste prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(5) Armele si dispozitivele neletale prevazute in categoria E din Anexa pot fi introduse in Romania fara restrictii de orice persoana care a implinit varsta de 18 ani, cu respectarea conditiilor prevazute de Lege privind portul si folosirea acestora.”

 
Art. 62 – Portul armelor neletale destinate pentru autoaparare
(1) Persoanele prevazute la art. 58 alin. (1) au dreptul sa poarte asupra lor doar o singura arma neletala destinata pentru autoaparare, dintre cele procurate in mod legal.
(2) Este interzis portul armelor neletale, destinate pentru autoaparare, in urmatoarele conditii:
a) in locuri aglomerate, stadioane, sali de spectacol si adunari publice, precum si in alte locuri in care folosirea acestor arme este interzisa prin lege;
b) daca detinatorul se afla sub influenta bauturilor alcoolice, produselor sau substantelor stupefiante, a medicamentelor cu efecte similare acestora ori in stare avansata de oboseala sau sufera de afectiuni temporare, de natura sa genereze o stare de pericol in conditiile in care poarta arma asupra sa.
„c) neinsotite de documentul care atesta dreptul de port si folosire.”
Art. 63 – Uzul de arma neletala
(1) Titularii dreptului de a purta si folosi arme neletale, destinate pentru autoaparare, pot face uz de arma numai in poligoanele autorizate in conditiile prezentei legi sau in caz de legitima aparare ori stare de necesitate.

(2) Armele neletale prevazute in categoriile C-E din Anexa, destinate colectiei, pot fi folosite in conditiile prevazute la art. 29.

(3) Folosirea armelor neletale in poligoanele autorizate se poate face numai in conditiile stabilite prin regulamentele de ordine interioara ale acestora.”

 

Art. 64 – Folosirea armelor utilitare si de agrement

(1) Armele cu tranchilizante, harpoanele de pescuit si armele de asomare pot fi folosite, in conditiile Legii, doar impotriva animalelor si mamiferelor acvatice, numai in scopul pentru care sunt destinate, in astfel de conditii incat sa nu cauzeze vatamari corporale persoanelor.

(2) Pistoalele de start pot fi detinute si folosite de federatiile sportive nationale si cluburile sportive afiliate acestora.

(3) Pistoalele de semnalizare pot fi detinute si folosite de persoanele fizice si juridice numai in scopul pentru care sunt destinate, in astfel de conditii incat sa nu cauzeze vatamari corporale persoanelor.

(4) Armele sau dispozitivele neletale destinate agrementului si tirului sportiv pot fi folosite in spatii delimitate care nu sunt accesibile publicului sau in spatii special amenajate sau semnalizate, in astfel de conditii incat sa nu puna in pericol integritatea corporala sau viata persoanelor.

(5) Sunt interzise portul si folosirea armelor sau dispozitivelor neletale prevazute la alin. (4) in locuri publice.

(6) Armele sau dispozitivele neletale prevazute la alin. (1)-(4) pot fi transportate de la domiciliul, resedinta sau, dupa caz, locul de rezidenta al detinatorului la locul unde urmeaza sa se desfasoare activitatile pentru care sunt destinate numai daca acestea sunt tinute in husa, bagaj ori ambalaj si nu sunt incarcate cu munitie.”
Art. 65 – Procurarea munitiei pentru armele neletale
(1) Munitia aferenta armelor neletale poate fi procurata numai in baza permisului de arma sau, dupa caz, a certificatului de detinator, de la armurierii autorizati sa o comercializeze.

„(2) Posesorii armelor neletale cu destinatia de autoaparare pot procura si detine maximum 100 de cartuse pentru fiecare arma dintre cele pentru care au drept de port si folosire.”

 

 

Capitolul 3 – Procurarea, detinerea si folosirea armelor si munitiilor de catre persoanele juridice

 

Sectiunea 1 – Dispozitii generale

Art. 66 – Categoriile de persoane juridice care pot procura, detine si folosi arme si munitii
(1) Institutiile publice cu atributii in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale sunt autorizate sa procure, sa instraineze, sa detina si sa foloseasca arme letale si arme neletale, precum si munitia corespunzatoare, pentru inarmarea personalului propriu, in conditiile stabilite prin legi speciale.
„(2) Persoanele juridice de drept public, altele decat cele cu atributii in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, precum si persoanele juridice si unitatile subordonate sau aflate in coordonarea acestora sunt autorizate sa procure, sa detina si sa foloseasca arme letale si arme neletale, precum si munitia corespunzatoare, in conditiile prezentei legi, pentru exercitarea atributiilor specifice stabilite prin actele normative de organizare si functionare a acestora.

(3) Persoanele juridice de drept privat, care nu sunt subordonate sau aflate in coordonarea unor institutii publice, pot fi autorizate in conditiile prezentei legi, in functie de obiectul lor de activitate, sa procure, sa detina si sa foloseasca arme letale si arme neletale, precum si munitia corespunzatoare, pentru:

a) inarmarea personalului abilitat sa desfasoare activitati de paza, daca aceasta se justifica pentru asigurarea pazei sediilor, imobilelor sau obiectivelor care le apartin sau carora le asigura protectie, precum si a pazei persoanelor, bunurilor, valorilor sau transportului ori depozitarii de valori importante, in cazul societatilor al caror obiect de activitate il constituie prestarea de servicii in domeniul pazei ori al celor care isi pot asigura paza proprie, in conditiile Legii;

b) desfasurarea activitatilor de executare a tragerilor cu arme in poligoane special amenajate, pentru antrenament sau divertisment, precum si organizarea si desfasurarea cursurilor prevazute la art. 15 alin. (1) lit. g);

c) desfasurarea activitatilor sportive, artistice, in centrele de productie cinematografica si televiziune, precum si in cadrul spectacolelor de circ si teatru.

(4) Muzeele pot fi autorizate, in conditiile prezentei legi, sa procure si sa detina arme de colectie, precum si arme neletale, dupa caz.
(5) Persoanele juridice straine nu pot fi autorizate sa detina sau sa foloseasca, pe teritoriul Romaniei, arme din categoria A din Anexa si nici munitia corespunzatoare acestora.”
Art. 67 – Autoritatile competente sa acorde autorizari de procurare, detinere si folosire a armelor si munitiilor
Autoritatile competente sa Acorde autorizari de procurare, detinere si folosire a armelor si munitiilor   Autorizarile prevazute la art. 66 alin. (3) si (4) se Acorda de catre Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, inspectoratele judetene de politie in a caror raza de competenta se afla sediul social, respectiv punctul de lucru al persoanei juridice, precum si de catre Inspectoratul General al Politiei Romane, in conditiile prezentei legi.”

 

Sectiunea 2 – Regimul procurarii, detinerii si folosirii armelor si munitiilor de catre persoanele juridice de drept public si persoanele juridice sau unitatile subordonate sau aflate in coordonarea acestora

Art. 68 – Conditiile procurarii, detinerii, pastrarii si dotarii personalului propriu cu arme si munitii
(1) Persoanele juridice de drept public, altele decat cele cu atributii in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, precum si persoanele juridice si unitatile aflate in subordonarea sau coordonarea acestora care, in exercitarea atributiilor prevazute de actele normative de organizare si functionare, desfasoara activitati specifice care necesita dotarea personalului cu arme letale si arme neletale, precum si cu munitia corespunzatoare pot procura si, dupa caz, instraina asemenea arme si munitie, in conditiile prezentei legi, prin armurierii si intermediarii autorizati in acest sens.

(2) Tipurile si cantitatea de arme si munitie care pot fi procurate se stabilesc, in functie de activitatile specifice care urmeaza sa fie desfasurate, precum si de numarul de posturi care trebuie incadrate cu personal inarmat, de catre conducatorul persoanei juridice prevazute la alin. (1), cu avizul autoritatilor prevazute la art. 67.
(3) Pastrarea armelor si a munitiei prevazute la alin. (1) se face in spatii special destinate si Avizate in conditiile prevazute de Lege, asigurate in permanenta cu paza inarmata, in conditiile Legii.

(4) Dotarea cu arme a personalului specializat se face in baza ordinelor de serviciu individuale, emise de conducatorul persoanei juridice prevazute la alin. (1) sau, dupa caz, al unitatii subordonate sau aflate in coordonarea acesteia, in care se mentioneaza datele de identificare ale armei, datele de identificare ale detinatorului, sarcinile in executarea carora detinatorul poate purta si folosi armele, locurile in care detinatorul poate purta si folosi armele, precum si conditiile in care acesta poate face uz de arma.
(5) Persoana juridica si unitatile prevazute la alin. (1) au obligatia sa constituie, la nivel central, un registru in care se tine evidenta armelor si munitiei procurate, detinute si instrainate, a munitiei consumate, precum si a personalului care este dotat cu acestea. Aceasta evidenta se pune la dispozitia autoritatilor care au acordat avizul prevazut la alin. (2), ori de cate ori se solicita aceasta.
(6) Evidenta prevazuta la alin. (5) se pastreaza timp de 20 ani, in cazul armelor letale si al armelor neletale supuse autorizarii.”

(7) Persoanele juridice si unitatile prevazute la alin. (1) au obligatia de a prezenta registrele, cu ocazia constituirii acestora, la autoritatile prevazute la art. 67, invederea inregistrarii. Evidenta registrelor prevazute la alin. (5) se tine de catre autoritatile prevazute la art. 67.

Art. 69 – Dotarea personalului propriu cu arme letale sau neletale supuse autorizarii si munitii
(1) Pot fi dotate, in conditiile prevazute la art. 68 alin. (4), cu arme letale sau neletale supuse autorizarii persoanele care:
a) abrogat;
b) au implinit 18 ani;
c) sunt angajate, in baza unui contract individual de munca, la persoana juridica sau unitatile prevazute la art. 68 alin. (1);
d) indeplinesc conditiile prevazute la art. 15 alin. (1) lit. c) – f), h) si i);
e) urmeaza un instructaj, desfasurat de angajator, cu privire la scopul pentru care sunt dotate cu arme, precum si la conditiile in care trebuie purtata si folosita arma, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor art. 33 alin. (3), art. 34, art. 37 – 39, art. 62 alin. (2), art. 63 si art. 64, dupa caz, la sfarsitul caruia semneaza un angajament, prin care se obliga sa poarte si sa foloseasca armele si munitia din dotare numai in scopurile si conditiile stabilite in instructaj.
(2) Modelul ordinului de serviciu si continutul instructajului prevazut la alin. (1) lit. e) se stabilesc de angajator si se Avizeaza de catre structurile de ordine publica din cadrul autoritatilor prevazute la art. 67.

„(2^1) Tipul de arme si cantitatea de munitie inscrise in ordinul de serviciu se stabilesc de catre autoritatile prevazute la art. 67.”

(3) Prevederile alin. (1) se aplica si personalului cu atributii de gestionare, administrare si intretinere a armelor detinute de persoana juridica sau unitatile prevazute la art. 68 alin. (1), care trebuie sa faca si dovada absolvirii cursurilor prevazute la art. 15 alin. (1) lit. g).

(4) Armele aflate in dotare pot fi purtate si folosite numai in intervalul de timp zilnic stabilit de angajator, in care persoanele prevazute la alin. (1) si (3) exercita atributiile de serviciu care necesita portul si folosirea acestora, precum si numai in conditiile si locurile prevazute in ordinul de serviciu. La sfarsitul acestui interval de timp, armele se depun in locurile prevazute la art. 68 alin. (3), iar ordinul de serviciu se depune la sediul persoanei juridice sau al unitatilor prevazute la art. 68 alin. (1), cu exceptia celor detinute de padurari si paznicii de vanatoare, care pot fi pastrate de acestia in conditiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Sunt interzise detinerea, portul si folosirea armelor de catre persoanele dotate cu acestea in afara orelor de program.
(5) Folosirea armelor si munitiei de catre personalul dotat cu acestea se face numai in scopurile stabilite de angajator, cu avizul autoritatilor prevazute la art. 67, in conformitate cu atributiile prevazute la art. 66 alin. (2).
(6) In vederea dotarii cu arme, angajatorul solicita pentru fiecare persoana in parte avizul autoritatilor prevazute la art. 67, prin care se atesta indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) lit. d).
(7) Semnarea contractului individual de munca presupune si acordul implicit al persoanelor, care urmeaza sa fie dotate cu arme de aparare si paza, pentru testarea integritatii lor profesionale si morale, prin efectuarea unor verificari de specialitate ale autoritatilor prevazute la art. 67, care au ca scop prevenirea si combaterea cazurilor in care aceste persoane pot folosi armele din dotare si in alte scopuri decat cele prevazute in prezenta lege.
(8) Dotarea cu arme de tir a cluburilor sportive care au dobandit certificat de identitate sportiva si sunt afiliate la federatiile sportive nationale de specialitate, precum si folosirea acestor arme de catre sportivi, antrenori sau instructori in poligonul de tragere se fac cu Avizul autoritatilor prevazute la art.67, in conditiile stabilite prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Sport si Tineret.”
Art. 70 – Dotarea personalului propriu cu arme neletale
(1) Pot fi dotate, in conformitate cu art. 68 alin. (4), cu arme neletale persoanele care indeplinesc conditiile prevazute la art. 69 alin. (1) lit. b), c) si e), precum si sportivii si antrenorii de tir, in conditiile prevazute la art. 69 alin. (8).
(2) Conditiile prevazute la alin. (1) se aplica si personalului cu atributii de gestionare, administrare si intretinere a armelor detinute de persoana juridica sau unitatile prevazute la art. 68 alin. (1).

Art. 71 – Verificarea personalului dotat cu arme si munitii, precum si a starii tehnice a armelor si munitiei
(1) Persoanele juridice si unitatile prevazute la art. 68 alin. (1) au obligatia sa desfasoare, periodic, la intervale stabilite de catre autoritatile prevazute la art. 67 sau ori de cate ori acestea solicita, urmatoarele activitati:
a) verificarea indeplinirii de catre personalul dotat cu arme si munitie a conditiei prevazute la art. 15 alin. (1) lit. e), a cunoasterii instructajului prevazut la art. 69 alin. (1) lit. e), precum si a modului in care sunt respectate prevederile acestuia;
b) verificarea starii tehnice a armelor si munitiei, precum si a conditiilor in care acestea sunt pastrate, prin armurierii autorizati in acest sens.
(2) Autoritatile prevazute la art. 67 pot solicita sa li se comunice rezultatele verificarilor prevazute la alin. (1) sau pot participa, in mod efectiv, la efectuarea acestor verificari, ori de cate ori considera necesar.

Art. 72 – Poligoanele pentru antrenament si pentru verificarea armelor
(1) Persoanele juridice si unitatile prevazute la art. 68 alin. (1) pot construi si amenaja poligoane pentru antrenamentul personalului dotat cu arme, precum si pentru verificarea armelor si munitiilor detinute, in conditiile prevazute de prezenta lege.
(2) Personalul desemnat cu administrarea, intretinerea si supravegherea poligoanelor trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute la art. 69 alin. (1) si alin. (4).
„(3) Personalul care urmeaza sa desfasoare in incinta poligonului activitati permanente de supraveghere a activitatilor care se desfasoara in aceasta incinta, precum si activitati de instruire si indrumare a persoanelor care desfasoara activitati de antrenament trebuie sa detina atestatul de instructor, Acordat de autoritatile prevazute la art.67, in conditiile stabilite in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”

(4) Activitatile care se pot desfasura in poligon se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a acestuia, care se avizeaza de catre autoritatile prevazute la art. 67.

Art. 73 – Categorii de persoane juridice si unitati care pot detine si folosi diferite tipuri de arme si munitii
(1) Urmatoarele persoane juridice si unitati aflate in subordinea, autoritatea sau, dupa caz, coordonarea acestora pot detine si folosi arme si munitii, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor art. 68 – 72, dupa cum urmeaza:
a) autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, prin Regia Nationala a Padurilor, si subunitatile apartinand acesteia pot detine si folosi arme de foc cu destinatie utilitara si munitia corespunzatoare, pentru exercitarea atributiilor de serviciu ale organelor de control, in domeniul pazei fondului forestier si ocrotirii animalelor, precum si arme de vanatoare si munitia corespunzatoare, pentru recoltarea planificata a vanatului si combaterea animalelor daunatoare;
b) Asociatia Generala a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi din Romania si asociatiile de vanatori sportivi, legal constituite, ce isi desfasoara activitatea conform Legii nr. 103/1996, republicata, cu modificarile ulterioare, pot detine si folosi, prin personalul anume desemnat, arme de foc cu destinatie utilitara si munitia corespunzatoare, pentru paza fondurilor de vanatoare, precum si arme de vanatoare si munitia corespunzatoare, pentru recoltarea planificata a vanatului si combaterea animalelor daunatoare;
c) unitatile de invatamant superior cu profil cinegetic pot detine si folosi arme de vanatoare si arme cu destinatie utilitara, pentru exercitarea activitatii didactice;
d) autoritatea publica centrala care raspunde de piscicultura si unitatile aflate in subordinea sau coordonarea acesteia pot detine si folosi arme cu destinatie utilitara cu munitie fara proiectil, pentru dotarea personalului propriu insarcinat cu indepartarea pasarilor daunatoare;
e) administratiile aeroporturilor pot detine si folosi arme cu destinatie utilitara cu munitie fara proiectil, pentru indepartarea pasarilor care pot periclita securitatea aeronavelor;
f) autoritatea publica centrala care raspunde de protectia mediului si unitatile aflate in subordinea sau coordonarea acesteia pot detine si folosi arme de foc cu destinatie utilitara, precum si munitia corespunzatoare, necesare pentru desfasurarea activitatilor specifice in domeniul protectiei si conservarii habitatelor naturale, a diversitatii biologice si a retelei nationale de arii protejate;
„g) federatiile sportive nationale de specialitate si cluburile sau asociatiile sportive afiliate acestora pot detine si folosi arme de tir sportiv si munitia corespunzatoare, in functie de necesitati, pentru desfasurarea antrenamentelor ori concursurilor aprobate de aceste federatii;

h) institutiile de cultura si arta, asociatiile cultural-artistice si sportive pot detine si folosi arme de panoplie pentru activitatile pe care le desfasoara;
i) centrele de productie cinematografica, circurile, teatrele si alte asemenea institutii de cultura, arta si sport pot detine si folosi arme de recuzita sau utilitare pentru activitatile pe care le desfasoara.”

„(2) In cazul armelor detinute in conditiile prevazute la alin. (1) lit. g), dotarea sportivilor cu arme de tir si munitia corespunzatoare in vederea desfasurarii antrenamentelor si concursurilor se poate face numai in incinta poligoanelor, fara indeplinirea conditiilor prevazute la art. 69 alin. (1) lit. b)-d), in conformitate cu regulamentul de organizare si functionare a acestora.

(3) In cazul armelor detinute in conditiile prevazute la alin. (1) lit. e) si f), dotarea persoanelor desemnate sa le foloseasca, in vederea desfasurarii activitatilor specifice, se poate face fara indeplinirea conditiilor prevazute la art. 69 alin. (1) lit. b)-d), iar in cazul armelor de panoplie si fara indeplinirea conditiei prevazute la art. 68 alin. (4).”

Sectiunea 3 – Regimul procurarii, detinerii si folosirii armelor si munitiilor de catre persoanele juridice de drept privat, care nu sunt subordonate sau aflate in coordonarea unor institutii publice


1. Dispozitii generale privind autorizarea pentru procurarea, detinerea si folosirea armelor si munitiilor

Art. 74 – Autorizatiile pentru procurarea, detinerea si folosirea armelor si munitiilor
(1) In vederea procurarii de arme si munitii sau a construirii si amenajarii de poligoane, persoanele juridice prevazute la art. 66 alin. (2)-(4) trebuie sa depuna o cerere la autoritatile prevazute la art.67, in vederea eliberarii autorizatiei corespunzatoare.”

(2) Autoritatile prevazute la art. 67 elibereaza, vizeaza o data la 2 ani, preschimba, retrag sau anuleaza autorizatiile pentru procurarea, detinerea si folosirea armelor si munitiilor, precum si autorizatiile pentru construirea si amenajarea poligoanelor.
(3) Procedura de eliberare, vizare, preschimbare, retragere sau anulare a autorizatiei pentru procurarea, detinerea si folosirea armelor si munitiei se stabileste in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Art. 75 – Preschimbarea autorizatiilor pentru procurarea, detinerea si folosirea armelor si munitiilor
(1) Autorizatiile prevazute la art. 74 alin. (1) se preschimba in urmatoarele situatii:
a) in cazul schimbarii denumirii ori sediului persoanei juridice;
b) cand autorizatia a fost pierduta, furata, distrusa sau deteriorata;
c) cand au fost folosite in intregime spatiile destinate vizei sau mentiunilor.
(2) Pentru eliberarea unei noi autorizatii, persoana juridica este obligata sa depuna, in acest sens, o cerere la autoritatile prevazute la art. 67, in termen de 10 zile de la data cand a intervenit una dintre situatiile prevazute la alin. (1) lit. a) si b). Eliberarea unei noi autorizatii in locul celei declarate pierdute sau furate se face numai dupa publicarea pierderii sau furtului in Monitorul Oficial al Romaniei.

Art. 76 – Retragerea si anularea autorizatiilor pentru procurarea, detinerea si folosirea armelor si munitiilor
(1) Autorizatiile prevazute la art. 74 alin. (1) se retrag in urmatoarele situatii:
a) titularul inceteaza activitatea care a determinat autorizarea;
b) titularul a savarsit contraventii pentru care legea prevede incetarea dreptului de procurare, detinere si folosire a armelor;
c) titularul a savarsit mai mult de doua contraventii prevazute de prezenta lege, altele decat cele prevazute la lit. b).
(2) Anularea autorizatiilor prevazute la art. 74 alin. (1) se dispune in urmatoarele situatii:
a) se constata ca, la data acordarii autorizatiei, titularul nu indeplinea conditiile prevazute de lege pentru procurare, detinere sau folosire a armelor si munitiei sau, dupa caz, conditiile privind construirea, amenajarea si functionarea poligonului;
b) titularului i s-a acordat autorizatia pe baza unor documente sau informatii false.

Art. 77 – Obligatiile persoanelor juridice autorizate sa detina si sa foloseasca arme si munitie
Persoanele juridice autorizate sa procure, sa detina si sa foloseasca arme si munitie au urmatoarele obligatii:
a) sa se prezinte in perioada stabilita de Inspectoratul General al Politiei Romane la autoritatile prevazute la art. 67, pentru vizarea autorizatiei;
„b) sa anunte schimbarea sediului sau a punctului de lucru, cu cel putin 10 zile inainte de aceasta, la organul de politie in a carui raza de competenta este situat noul sediu, pentru efectuarea mentiunilor corespunzatoare in autorizatie;”

c) sa anunte pierderea, furtul sau distrugerea autorizatiei, la autoritatile prevazute la art. 67, intermen de 24 de ore de la constatarea evenimentului;
d) in cazul in care persoana juridica inceteaza activitatea, trebuie sa comunice aceasta autoritatilor prevazute la art. 67 in termen de 10 zile de la acea data;
e) sa prezinte, la autoritatile prevazute la art. 67, documentele care dovedesc procurarea sau instrainarea armelor si munitiei, in termen de 10 zile de la procurare sau, dupa caz, instrainare, in vederea efectuarii mentiunilor corespunzatoare in continutul autorizatiei.

Art. 78 – Conditiile pentru pastrarea armelor si munitiilor, precum si pentru dotarea personalului angajat
Prevederile art. 68 alin. (3) si ale art. 69 – 72 se aplica in mod corespunzator si persoanelor juridice de drept privat, care nu sunt subordonate sau aflate in coordonarea unor institutii publice, in ceea ce priveste conditiile in care acestea pot pastra si dota personalul angajat cu arme si munitia corespunzatoare, precum si cele in care persoanele inarmate apartinand acestor persoane juridice le pot purta si folosi.

2. Procurarea, detinerea si folosirea armelor si munitiilor de catre societatile specializate de paza

Art. 79 – Autorizarea procurarii armelor si munitiei de catre societatile specializate de paza
(1) Societatile specializate de paza, constituite potrivit Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, cu modificarile si completarile ulterioare, pot fi autorizate, la cerere, sa procure de la armurierii si intermediarii autorizati in acest sens:”

a) numai prin inchiriere, arme letale, precum si munitia corespunzatoare, cu exceptia situatiilor in care aceste societati sunt constituite in armurieri autorizati sa efectueze operatiuni cu arme din aceasta categorie;
b) sub orice forma prevazuta de lege, arme neletale, precum si munitia corespunzatoare.
(2) In functie de activitatile legale de paza pe care le desfasoara, societatile prevazute la alin. (1) pot fi autorizate sa procure arme si munitie, dupa cum urmeaza:
a) in cazul activitatilor de protectie a persoanelor: arme de aparare si paza – numai pentru protectia persoanelor prevazute la art. 14 alin. (2), iar arme de autoaparare – pentru protectia celorlalte categorii de persoane;
„b) in cazul activitatilor de paza a obiectivelor, bunurilor si valorilor: arme letale cu destinatie utilitara – numai pentru paza sediilor bancilor, centrelor de procesare a valorilor monetare ori casieriilor colectoare, partidelor parlamentare, santierelor arheologice, sediilor si punctelor de lucru ale societatilor care desfasoara activitati ce constituie monopol de stat, sediilor armurierilor si intermediarilor, depozitelor de arme, munitii, materii explozive, substante toxice, substante stupefiante si medicamente care contin substante stupefiante, metale pretioase si pietre pretioase, obiectivelor la care se asigura paza cu jandarmi in cooperare cu societatile specializate de paza, poligoanelor in care se desfasoara activitati cu arme letale, precum si a altor locuri prevazute de Lege in acest sens, iar arme neletale cu destinatie utilitara – pentru activitatile de paza a celorlalte obiective, bunuri si valori, desfasurate potrivit Legii;”

c) in cazul activitatilor de paza a transporturilor unor valori importante: arme letale cu destinatie utilitara – numai pentru paza transporturilor cu arme, munitii, materii explozive, substante toxice, substante stupefiante si medicamente care contin substante stupefiante, metale pretioase si pietre pretioase, inscrisuri de valoare, sume de bani, titluri de credit, cecuri, precum si cu alte valori prevazute de lege, iar arme neletale cu destinatie utilitara – pentru activitatile de paza a celorlalte categorii de transporturi.
(3) Inspectoratul General al Politiei Romane tine evidenta centralizata a tuturor societatilor specializate de paza autorizate sa procure, sa detina si sa foloseasca arme si munitie.

Art. 80 – Acordarea autorizatiei de procurare, detinere si folosire a armelor letale si a munitiilor
Autorizatia de procurare, detinere si folosire a armelor letale si a munitiei pentru societatile specializate de paza se acorda pentru fiecare contract de prestari servicii incheiat de acestea potrivit Legii nr. 333/2003, valabilitatea autorizatiei neputand depasi durata contractului.

Art. 81 – Interzicerea portului altor arme pe durata indeplinirii atributiunilor de serviciu
Persoanelor angajate in cadrul societatilor specializate de paza, care sunt dotate cu arme, le este interzis ca, pe durata indeplinirii atributiunilor de serviciu, sa poarte asupra lor alte arme in afara de arma de serviciu.

3. Procurarea, detinerea si folosirea armelor si munitiei de catre persoanele juridice de drept privat care nu sunt subordonate sau aflate in coordonarea unor institutii publice, pentru paza proprie

Art. 82 – Autorizarea procurarii, detinerii si folosirii armelor si munitiei pentru paza proprie
Persoanele juridice de drept privat care nu sunt subordonate sau aflate in coordonarea unei institutii publice si care isi asigura paza proprie in conditiile Legii nr. 333/2003 pot fi autorizate, la cerere, sa procure, sa detina si sa foloseasca pentru desfasurarea activitatilor de paza numai arme neletale si munitia corespunzatoare.

Art. 83 – Conditiile privind pastrarea si dotarea personalului, precum si portul si folosirea armelor destinate pentru paza proprie
Prevederile art. 68 alin. (3) si ale art. 69 – 72 se aplica in mod corespunzator si persoanelor juridice de drept privat care nu sunt subordonate sau aflate in coordonarea unor institutii publice, in ceea ce priveste conditiile in care acestea pot pastra si dota personalul angajat cu arme destinate pentru paza proprie si cu munitia corespunzatoare, precum si cele in care persoanele inarmate apartinand acestor persoane juridice le pot purta si folosi.

4. Procurarea, detinerea si folosirea armelor si munitiei pentru activitati cultural-artistice

Art. 84 – Procurarea, detinerea si folosirea armelor si munitiei pentru activitati cultural-artistice
(1) Persoanele juridice de drept privat care nu sunt subordonate sau aflate in coordonarea unor institutii publice si care desfasoara activitati sportive si artistice in centrele de productie cinematografica si televiziune, precum si in cadrul unor spectacole de circ si teatru pot fi autorizate, la cerere, de catre autoritatile prevazute la art. 67 sa procure arme de panoplie si, dupa caz, utilitare sau de recuzita, in conditiile stabilite pentru persoanele prevazute la art. 73 alin. (1) lit. h) si i).”

(2) Prevederile art. 68 alin. (3) si alin. (5) – (7), ale art. 69 alin. (1) lit. e) si alin. (2) – (4) si ale art. 70 – 72 se aplica in mod corespunzator in cazul persoanelor juridice prevazute la alin. (1) in ceea ce priveste conditiile in care acestea pot pastra si dota personalul angajat cu arme si munitia corespunzatoare, precum si cele in care persoanele inarmate apartinand acestor persoane juridice le pot purta si folosi.

5. Regimul functionarii poligoanelor de tragere apartinand persoanelor juridice de drept privat care nu sunt subordonate sau aflate in coordonarea institutiilor publice

Art. 85 – Autorizarea functionarii poligoanelor de tragere
(1) In functie de obiectul lor de activitate, persoanele juridice de drept privat care nu sunt subordonate sau aflate in coordonarea institutiilor publice pot construi si amenaja poligoane de tragere pentru arme letale, care, la cerere, pot fi autorizate de catre autoritatile prevazute la art. 67 sa functioneze, dupa cum urmeaza:
a) poligoane de tragere pentru pregatirea personalului propriu – in cazul societatilor specializate de paza;
b) poligoane de tragere pentru verificarea armelor si munitiilor – in cazul armurierilor autorizati sa produca si sa repare arme;
c) poligoane de tragere pentru antrenament si agrement – in cazul persoanelor juridice autorizate sa organizeze activitati de tragere pentru antrenament si divertisment.
„(2) Autorizatia prevazuta la alin. (1) se Acorda daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a) poligoanele de tragere indeplinesc normele tehnice de siguranta si sunt certificate in acest sens de catre Inspectoratul General al Politiei Romane;”

b) personalul desemnat pentru administrarea, intretinerea si supravegherea poligoanelor de tragere trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute la art. 69 alin. (1) si (4);
c) personalul desemnat pentru supravegherea activitatilor care se desfasoara in incinta poligoanelor de tragere, precum si pentru desfasurarea activitatilor de instruire si indrumare a persoanelor care executa trageri de verificare a armelor, antrenamente de tragere sau, dupa caz, urmeaza cursurile de instruire teoretica si practica prevazute la art. 15 alin. (1) lit. g) trebuie sa indeplineasca conditia prevazuta la art. 72 alin. (3);
d) sa existe personal specializat, angajat permanent, desemnat pentru a acorda primul ajutor si asistenta medicala de urgenta in cazul eventualelor accidente produse in incinta poligonului.
(3) Activitatile care se pot desfasura in poligoanele de tragere se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a acestora, care se avizeaza de autoritatile prevazute la art. 67.
„(4) Conditiile de Avizare a poligoanelor de tragere se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(5) Normele tehnice de siguranta privind constructia si amenajarea poligoanelor de tragere se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor.”
Art. 86 – Conditiile procurarii armelor si munitiilor destinate folosirii in incinta poligoanelor de tragere
(1) Persoanele juridice ale caror poligoane au fost autorizate sa functioneze in conditiile stabilite la art. 85 alin. (1) lit. a) si c) pot fi autorizate, la cerere, sa procure de la armurierii si intermediarii autorizati in acest sens:

a) numai prin inchiriere, arme letale, precum si munitia corespunzatoare si sub orice forma prevazuta de Lege, arme neletale, precum si munitia corespunzatoare, pentru poligoanele prevazute la art. 85 alin. (1) lit. a);

b) sub orice forma prevazuta de Lege, arme letale si arme neletale, precum si munitia corespunzatoare, exclusiv pentru folosirea in poligon, pentru poligoanele prevazute la art. 85 alin. (1) lit. c).

(2) In vederea Acordarii autorizatiei pentru procurarea, detinerea si folosirea armelor si munitiei de catre autoritatile prevazute la art. 67, persoanele juridice prevazute la art. 85 alin. (1) intocmesc planul de dotare cu arme si munitie, care se depune la aceste autoritati impreuna cu cererea de autorizare.

(3) Poate fi autorizata numai procurarea acelor arme si munitii care corespund celor pentru care poligonul a fost autorizat sa fie folosite in incinta acestuia.

(4) Pentru pastrarea unui numar mai mic de 15 arme letale, spatiul destinat depozitarii trebuie prevazut cu sistem de supraveghere video si mijloace de alarmare instalate in conditiile Legii nr. 333/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, conectate la dispecerate de alarmare si interventie ale unor societati specializate de paza.

(5) In cazul depozitarii unui numar mai mare de 15 arme letale si a munitiei aferente in incinta poligoanelor, spatiile destinate pastrarii trebuie asigurate in permanenta si cu paza inarmata.”

 

   „ART. 87: Conditiile accesului diferitelor categorii de persoane in incinta poligoanelor de tragere

(1) In functie de destinatia poligoanelor de tragere, in incinta acestora sunt admise accesul si desfasurarea activitatilor de tragere cu arma pentru urmatoarele categorii de persoane:

a) in cazul poligoanelor prevazute la art. 85 alin. (1) lit. a) si c), personalul angajat la societatea specializata de paza, desemnat sa poarte si sa foloseasca arme si munitie, persoanele care au absolvit sau urmeaza cursul de instruire prevazut la art. 15 alin. (1) lit. g), precum si orice persoana care a implinit varsta de 18 ani – pentru activitati de tragere de divertisment;

b) in cazul poligoanelor prevazute la art. 85 alin. (1) lit. b), numai personalul specializat pentru repararea si testarea armelor, din cadrul armurierilor autorizati sa repare arme.

(2) In situatiile prevazute la alin. (1) lit. a), accesul in incinta poligonului de tragere este permis si cu armele aflate in dotarea persoanei sau, dupa caz, in permisul de arma al carui titular este, in vederea executarii tragerilor cu aceste arme. In cazul titularilor dreptului de detinere a armelor inscrise in permisul de arma, accesul este permis numai daca acestia prezinta autorizatia prevazuta la art. 29.

(3) In cazul in care poligoanele prevazute la art. 85 alin. (1) lit. c) sunt destinate exclusiv pentru tragerile cu arme neletale, accesul in incinta acestora este permis oricarei persoane care a implinit varsta de 14 ani, cu conditia ca, in cazul minorilor sub 18 ani, acestia sa fie insotiti de o persoana majora. Accesul acestor persoane in incinta poligonului este permis si cu armele si munitia detinute de acestea, numai insotite de documentele care atesta dreptul de detinere sau de port si folosire a armelor.

(4) In cazul aparitiei unor incidente in incinta poligoanelor de tragere, in urma carora au rezultat victime sau pagube materiale neplanificate, administratorul poligonului are obligatia sa actioneze in conditiile prevazute la art. 35 alin. (1)

si (2).”

 

Capitolul 4 – Regimul circulatiei armelor si munitiilor

Sectiunea 1 – Dispozitii generale

   „ART. 88: Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca armele si munitiile pentru a putea fi detinute sau comercializate

(1) Armele si munitiile prevazute in categoriile A-C si categoria D pct. 25-29 din Anexa, fabricate pe teritoriul

Romaniei, pot fi detinute sau comercializate numai daca indeplinesc urmatoarele conditii:

a) sunt marcate de armurierul autorizat sa le produca;

b) sunt certificate de catre producator ca indeplinesc conditiile de siguranta in utilizare;

c) armele sunt inregistrate in Registrul National al Armelor.

(2) Armele si munitiile prevazute in categoriile A-C si categoria D pct. 25-29 din Anexa, fabricate in afara teritoriului Romaniei, introduse pe teritoriul Romaniei, pot fi comercializate sau, dupa caz, detinute de persoane fizice sau juridice din Romania numai daca:

a) sunt marcate de producator;

b) sunt certificate de catre producator sau de catre un organism international ca indeplinesc conditiile de siguranta in utilizare.

(3) Sunt exceptate de la indeplinirea conditiei prevazute la alin. (2) lit. b) armele si munitiile care tranziteaza, in conditiile Legii, teritoriul Romaniei.”

 

Sectiunea 2 – Marcarea armelor si munitiilor

 

„ART. 89: Marcarea armelor si munitiilor

(1) Armurierii care produc arme si munitii pe teritoriul Romaniei dintre cele prevazute in categoriile A-C si categoria D pct. 25-29 din Anexa au obligatia ca, in procesul de fabricatie a acestora, sa aplice pe arme, munitii si pachete de munitii marcaje destinate identificarii si urmaririi acestora. Prin pachet de munitie, in sensul prezentului articol, se inteLege cea mai mica unitate de ambalare de munitie completa.

(2) Marcajul pentru arma asamblata trebuie sa indice:

a) denumirea producatorului;

b) tara sau locul fabricarii;

c) seria si, dupa caz, anul de fabricatie, daca acesta nu face parte din numarul de serie.

(3) Marcajul prevazut la alin. (2) se aplica pe cel putin o componenta esentiala a armei de foc, componenta a carei distrugere ar face imposibila utilizarea armei de foc.

(4) Marcajul aplicat pe pachete de munitii trebuie sa indice:

a) denumirea producatorului;

b) numarul de identificare a lotului;

c) calibrul;

d) tipul de munitie.

(5) Marcajul aplicat pe munitie trebuie sa cuprinda elementele prevazute la alin. (4) lit. a), c) si d).”

 

   „ART. 89^1: Trecerea armelor in circuitul civil

(1) Armele detinute de institutiile publice cu atributii in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale pot fi trecute in circuitul civil numai daca sunt marcate in conditiile prezentei legi.

(2) Marcarea armelor potrivit alin. (1) se efectueaza de catre armurieri autorizati in conditiile Legii sa produca arme sau de catre institutiile publice cu atributii in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale.”
Art. 90 – Evidenta armelor si munitiilor fabricate
(1) Armurierii care produc arme si munitii au obligatia de a tine evidenta armelor si munitiilor fabricate, in registre constituite cu avizul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti sau al inspectoratelor de politie judetene in a caror raza teritoriala de competenta isi au sediile sociale.
(2) Registrele constituite in conformitate cu alin. (1) se inregistreaza la Inspectoratul General al Politiei Romane care tine evidenta registrelor tuturor armurierilor autorizati sa produca arme si munitii.
„(3) Evidenta care se tine in registrele prevazute la alin. (1) se constituie dupa criteriul elementelor prevazute la art. 89 alin. (2).”

(4) Evidenta armelor militare, a armelor de aparare si paza, precum si a munitiilor corespunzatoare constituie informatii secrete de stat, se tine in registre separate constituite potrivit legii, iar evidenta celorlalte arme letale, a armelor neletale, precum si a munitiilor corespunzatoare, constituie informatii secrete de serviciu.

Art. 91 – Pastrarea registrelor de evidenta a armelor si munitiilor fabricate
(1) Registrele prevazute la art. 90 alin. (1) se pastreaza de armurierii autorizati sa produca arme si munitii timp de 20 ani, dupa care se depun, pentru arhivare,la Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti sau la inspectoratele judetene de politie in a caror raza teritoriala de competenta isi au sediile sociale, respectiv punctele de lucru.

(2) In situatia in care armurierii isi inceteaza activitatea de producere a armelor si munitiilor, registrele prevazute la art. 90 alin. (1) se depunla Directia Generalade Politie a Municipiului Bucuresti sau la inspectoratele judetene de politie in a caror raza teritoriala de competenta isi au sediile sociale, respectiv punctele de lucru, in termen de 15 zile de la incetarea activitatii.”

 

Sectiunea 3 – Inspectia tehnica si dezactivarea armelor si munitiilor

Art. 92 – abrogat
Art. 93 – abrogat

Art. 94 – Inspectia tehnica periodica
(1) Inspectia tehnica periodica a armelor se efectueaza de catre armurieri autorizati in conditiile Legii, in vederea verificarii indeplinirii de catre acestea a conditiilor tehnice de siguranta in utilizare.

(2) In cazul in care se constata, cu ocazia efectuarii inspectiei tehnice periodice, ca armele verificate indeplinesc conditiile tehnice de siguranta in utilizare, armurierii prevazuti la alin. (1) elibereaza persoanei fizice sau juridice careia ii apartin certificatul de efectuare a inspectiei tehnice periodice.

(3) Armurierii prevazuti la alin. (1) nu pot fi autorizati sa efectueze inspectia tehnica periodica a armelor care le apartin.

(4) Cheltuielile ocazionate de efectuarea inspectiei tehnice prevazute la alin. (1) se suporta de catre detinatorul legal al armelor verificate.

(5) Pentru armele detinute de persoanele fizice si juridice inspectia tehnica se efectueaza la solicitarea detinatorului legal, precum si la solicitarea expresa a structurilor de politie competente.

(6) Conditiile de autorizare a armurierilor pentru a efectua inspectia tehnica periodica a armelor se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(7) Standardele si tehnicile de inspectie tehnica periodica a armelor se stabilesc prin ordin al ministrului

administratiei si internelor.”

 

   „ART. 95: Dezactivarea armelor si regimul celor care au devenit improprii folosirii

(1) Dezactivarea armelor de foc se realizeaza de catre armurieri Avizati in conditiile Legii, care elibereaza in acest sens un certificat care sa ateste dezactivarea armei de foc sau aplica pe suprafata armei de foc un marcaj clar vizibil.

(2) Sunt arme de foc dezactivate acele arme cu toate componentele esentiale devenite definitiv nefunctionale si care nu pot fi indepartate, inlocuite sau modificate astfel incat arma de foc sa poata fi reactivata in vreun fel.

(3) Armele care nu mai pot fi aduse in stare de functionare din cauza unor defectiuni iremediabile sunt verificate de armurierii prevazuti la alin. (1), care elibereaza in acest sens un certificat sau aplica pe suprafata armei de foc un marcaj clar vizibil. In cazul in care aceste arme sunt nevandabile, se predau armurierilor autorizati sa desfasoare operatiuni de casare a acestora.

(4) Conditiile de Avizare a armurierilor pentru a desfasura operatiuni de dezactivare a armelor de foc se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(5) Standardele si tehnicile de dezactivare a armelor de foc se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor.”

 

   „ART. 96: Metodologia de certificare

Procedura Acordarii certificatelor de dezactivare, precum si a certificatelor de efectuare a inspectiei tehnice periodice se stabileste prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”

 

Sectiunea 4 – Registrul National al Armelor

 

„ART. 97: Organizarea si functionarea Registrului National al Armelor

(1) In cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane se constituie Registrul National al Armelor, ca sistem complex de prelucrare a datelor cu privire la evidenta armelor, a detinatorilor de arme, precum si a operatiunilor cu arme si munitii, necesar pentru indeplinirea atributiilor legale privind gestionarea aplicarii dispozitiilor prezentei legi.

(2) Termenul de pastrare a datelor cuprinse in evidentele Registrului National al Armelor este de 20 de ani.

(3) Inspectoratul General al Politiei Romane exercita, prin structura care administreaza Registrul National al Armelor, urmatoarele atributii in domeniul gestionarii regimului circulatiei armelor si munitiei:

a) gestioneaza evidenta operatiunilor cu arme si munitii, precum si cu privire la persoanele care le-au procurat si catre care s-au instrainat acestea;

b) gestioneaza evidenta armurierilor si intermediarilor care desfasoara operatiuni cu arme, piese si munitii;

c) gestioneaza evidenta etapelor procedurale parcurse de autoritatile competente in cazurile de declarare a pierderii, furtului sau distrugerii armelor si munitiilor aflate in circulatie, operand mentiunile corespunzatoare in evidente;

d) coopereaza cu institutiile similare din strainatate si cu reprezentantele diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei din strainatate, pentru monitorizarea operatiunilor cu arme, piese si munitii.

(4) Organizarea si functionarea Registrului National al Armelor, precum si accesul la acesta se aproba prin ordin al ministrului administratiei si internelor.”

 

Art. 98 – abrogat

Art. 99 –  abrogat

Art. 100 –  abrogat
Art. 101 – Exceptii in cazul armelor militare
Sunt exceptate de la prevederile art. 94-97 armele militare a caror evidenta se tine de catre institutiile care au dreptul sa le procure, sa le detina, sa le foloseasca si sa le instraineze, in conditiile stabilite prin ordin al conducatorului fiecareia dintre institutiile respective.”
Art. 102 – abrogat

„CAPITOLUL V: Regimul operatiunilor cu arme, piese si munitii”

Sectiunea 1 – Dispozitii generale

Art. 103 – Efectuarea operatiunilor cu arme
(1) Operatiunile cu arme, piese si munitiile corespunzatoare pe teritoriul Romaniei pot fi efectuate numai de catre sau prin intermediul armurierilor sau intermediarilor, in conditiile stabilite prin prezenta Lege, cu exceptia persoanelor fizice care, in baza autorizatiei de procurare ori a dovezii notificarii, dupa caz, pot procura din afara teritoriului Romaniei si introduce in tara, in conditiile Legii, arme letale si neletale.

(2) Unitatile din subordonarea sau coordonarea institutiilor publice cu atributii in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale pot efectua operatiuni cu arme, piese si munitii, in conditiile stabilite prin ordin al conducatorului fiecareia dintre aceste institutii.

(3) Operatiunile cu arme, piese si munitii pot fi efectuate si de catre armurierii sau intermediarii constituiti prin acte normative in subordonarea ori coordonarea altor institutii publice.

(4) Persoanele fizice si persoanele juridice de drept privat constituite ca armurieri sau intermediari pot efectua operatiuni cu arme, piese si munitii, in conditiile prezentei legi.

(5) Procedura autorizarii persoanelor fizice desemnate sa desfasoare operatiuni cu arme, piese si munitii in structura armurierilor sau intermediarilor se stabileste prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”

 

Art. 104 – Armurierii
(1) Sunt armurieri de drept urmatoarele categorii de persoane juridice:

a) federatiile sportive nationale de specialitate, cluburile si asociatiile sportive afiliate acestora, precum si gestionarii fondurilor de vanatoare;

b) companiile nationale si societatile comerciale constituite in baza unor acte normative in vederea efectuarii de operatiuni cu arme, piese si munitii.

(2) Se pot constitui in armurieri, la cerere, persoanele fizice si juridice, altele decat cele prevazute la alin. (1), care indeplinesc conditiile prevazute de prezenta Lege.”
Art. 105 – Categorii de operatiuni care pot fi desfasurate de catre armurieri
(1) Persoanele juridice prevazute la art. 104 alin. (1) sunt autorizate sa efectueze operatiuni cu arme, piese si munitii, dupa cum urmeaza:

a) institutiile publice, altele decat cele care au competente in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, si unitatile aflate in subordonarea sau coordonarea acestora care, prin competentele conferite de Lege, desfasoara activitati ce necesita detinerea si folosirea armelor si munitiilor, precum si federatiile sportive nationale de specialitate, cluburile sau asociatiile sportive afiliate acestora si gestionarii fondurilor de vanatoare, pentru operatiuni de procurare, instrainare in scop necomercial, reparare si depozitare;

b) companiile nationale si societatile comerciale constituite in baza unor acte normative, pentru efectuarea operatiunilor in vederea carora au fost constituite.

(2) Persoanele fizice si juridice prevazute la art. 104 alin. (2) pot fi autorizate, la cerere, sa desfasoare operatiuni cu arme din categoriile B, C si D din Anexa, piesele acestora, precum si cu munitia corespunzatoare.

(3) Importul, exportul, transferul sau tranzitul armelor si munitiilor care se incadreaza in categoria produselor militare, potrivit Legii, sunt supuse si controlului autoritatilor cu atributii in domeniul produselor strategice sau cu dubla utilizare.”

 

Sectiunea 2 – Regimul constituirii armurierilor

Art. 106 – Constituirea armurierilor
(1) Persoanele fizice si juridice prevazute la art. 104 alin. (2) se pot constitui ca armurieri, in baza autorizatiei eliberate de Inspectoratul General al Politiei Romane, dupa includerea in obiectul de activitate a operatiunilor cu arme, piese si munitii.

(2) Autorizatia prevazuta la alin. (1) se Acorda numai daca toti asociatii si administratorii indeplinesc conditiile prevazute la art. 15 alin. (1) lit. c) si d) si nu figureaza cu mentiuni in certificatul de cazier fiscal, iar cei care desfasoara activitati ce implica accesul efectiv la arme si munitii letale indeplinesc si conditiile prevazute la art. 15 alin. (1) lit. a) si c)-g).

(3) Persoanele fizice se pot constitui ca armurieri, in baza autorizatiei eliberate de Inspectoratul General al Politiei Romane, daca indeplinesc si conditiile prevazute la art. 15 alin. (1) lit. a) si c)-g).”

102.La articolul 107, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:

„(3) Autorizatia prevazuta la art. 106 alin. (3) se retrage de catre autoritatea care a Acordat-o in situatia in care aceasta constata ca persoana fizica nu mai indeplineste conditiile prevazute la art. 15 alin. (1) lit. a) si c)-g). Retragerea autorizatiei are ca efect pierderea calitatii de armurier a persoanei fizice.”
Art. 107 – Reinnoirea si retragerea avizului de constituire a armurierilor
(1) Societatile comerciale constituite ca armurieri sunt obligate sa solicite reinnoirea autorizatiei ori de cate ori se schimba asociatii sau administratorii acestora, precum si cu ocazia schimbarii sediului social.

(2) Autorizatia prevazuta la art. 106 alin. (1) se retrage de catre autoritatea care a acordat-o, in situatia in care aceasta constata ca asociatii si administratorii armurierului legal constituit nu mai indeplinesc conditiile prevazute la art. 106 alin. (2). Retragerea autorizatiei are ca efect pierderea calitatii de armurier a societatii comerciale.”

 

Sectiunea 3 – Regimul efectuarii operatiunilor cu arme si munitii

Art. 108 – Autorizarea desfasurarii operatiunilor cu arme si munitii
(1) Armurierii constituiti in conditiile prevazute la art. 106 pot efectua operatiuni cu arme, piese si munitii, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor Legii privind regimul monopolului de stat, numai dupa obtinerea autorizatiei pentru operatiuni cu arme si munitii, Acordata de autoritatile competente pentru fiecare categorie de operatiuni dintre cele prevazute la alin. (3)-(6).

(2) Autoritatile competente care Acorda autorizatia prevazuta la alin. (1) sunt Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti ori inspectoratele judetene de politie in a caror raza teritoriala isi are sediul social armurierul sau, dupa caz, punctul de lucru unde urmeaza sa se desfasoare operatiunile pentru care se solicita autorizarea.

(3) Autorizatia pentru desfasurarea operatiunilor de producere a armelor letale si armelor neletale, precum si a componentelor acestora se Acorda armurierilor daca acestia indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a) detin spatii destinate efectuarii operatiunilor de producere a armelor, pieselor si munitiilor, asigurate cu amenajari tehnice de protectie si sisteme electronice de alarmare, Avizate de organele de politie si conectate la dispecerate de alarmare si interventie specializate;

b) detin spatii corespunzatoare, destinate depozitarii armelor si pieselor, Avizate de organele de politie, precum si spatii destinate exclusiv depozitarii munitiilor, capselor sau pulberilor pentru munitie, autorizate de inspectoratul teritorial de munca;

c) detin, dupa caz, poligoane de tragere pentru verificarea armelor si munitiilor.

(4) Autorizatia pentru desfasurarea operatiunilor de comercializare sau, dupa caz, depozitare a armelor, pieselor si munitiilor se Acorda armurierului care indeplineste urmatoarele conditii:

a) detine, dupa caz, spatii corespunzatoare destinate efectuarii operatiunilor de comercializare a armelor, pieselor si munitiilor, asigurate cu amenajari tehnice de protectie si sisteme electronice de alarmare, Avizate de organele de politie si conectate la dispecerate de alarmare si interventie specializate;

b) detine, dupa caz, spatii corespunzatoare, destinate depozitarii armelor si pieselor, Avizate de organele de politie, precum si spatii destinate exclusiv depozitarii munitiilor, capselor sau pulberilor pentru munitie, autorizate de inspectoratul teritorial de munca.

(5) Autorizatia pentru desfasurarea operatiunilor de reparare a armelor se Acorda numai daca armurierul indeplineste urmatoarele conditii:

a) detine spatii corespunzatoare, destinate depozitarii armelor si pieselor, Avizate de organele de politie, precum si spatii destinate exclusiv depozitarii munitiilor, capselor sau pulberilor pentru munitie, autorizate de inspectoratul teritorial de munca si asigurate in conditiile stabilite la alin. (3) lit. a);

b) detine, dupa caz, poligoane pentru verificarea armelor, autorizate in conditiile prezentei legi.

(6) Autorizatia pentru desfasurarea operatiunilor de transport al armelor, pieselor si munitiilor letale se Acorda numai daca armurierul indeplineste urmatoarele conditii:

a) detine in mod legal si utilizeaza mijloace de transport omologate in conditiile Legii de Registrul Auto Roman;

b) detine spatii corespunzatoare, destinate depozitarii armelor si pieselor, Avizate de organele de politie, precum si spatii destinate exclusiv depozitarii munitiilor, capselor sau pulberilor pentru munitie, autorizate de inspectoratul teritorial de munca si asigurate in conditiile stabilite la alin. (3) lit. a).

(7) Este interzisa amenajarea depozitelor de munitii in incinta imobilelor de locuinte.

(8) In autorizatia prevazuta la alin. (1) se mentioneaza in mod expres categoriile de operatiuni cu arme, piese si munitii care pot fi efectuate de catre armurier, iar in functie de spatiul destinat acestora si de nivelul de securitate, cantitatea de munitie ce poate fi depozitata in acestea, conform Avizului inspectoratului teritorial de munca.”
Art. 109 – Categorii de operatiuni care pot fi desfasurate de armurierii autorizati
Armurierii autorizati in conditiile art. 108 pot desfasura urmatoarele activitati:

a) cei autorizati sa desfasoare operatiuni de comercializare a armelor, pieselor si munitiilor: cumparare, vanzare, inchiriere, schimb, import, export si transfer de arme si munitii, precum si intermedierea efectuarii acestor operatiuni;

b) cei autorizati sa desfasoare operatiuni de reparare a armelor: reparare si verificare a armelor, efectuarea inspectiilor tehnice in baza autorizatiei eliberate de autoritatile prevazute la art. 67;

c) cei autorizati sa desfasoare operatiuni de producere a armelor, pieselor si munitiilor: producerea, asamblarea, modificarea, prelucrarea, experimentarea, efectuarea inspectiilor tehnice, casarea si distrugerea de arme si, dupa caz, munitii;

d) cei autorizati sa desfasoare operatiuni de transport: sa efectueze transporturi de arme, piese si munitii in tara, in si din strainatate, cu mijloace de transport proprii sau inchiriate, omologate in conditiile Legii.”
„ART. 110: Obligatiile armurierilor care desfasoara operatiuni de comert cu arme, piese si munitii

(1) Armurierii care desfasoara operatiuni de comert cu arme, piese si munitii au urmatoarele obligatii:

a) sa introduca in circuitul comercial numai armele si munitiile care indeplinesc conditiile prevazute la art. 88 alin. (1) si (2);

b) sa comercializeze armele, piesele si munitiile numai catre persoanele fizice si juridice autorizate sa le procure;

c) sa procure arme, piese si munitii numai de la persoane juridice romane sau straine, autorizate sa desfasoare asemenea operatiuni, precum si de la persoane fizice care le detin si le instraineaza in conditii de legalitate;

d) sa isi constituie registre in care sa tina evidenta operatiunilor cu arme, piese si munitii, conform modelelor aprobate prin ordin al ministrului administratiei si internelor, care au regim special si se inregistreaza la autoritatile prevazute la art. 108 alin. (2), si sa le prezinte pentru control organelor competente;

e) sa prezinte la control organelor de politie abilitate documentele de efectuare a operatiunilor cu arme, piese si munitii, precum si documentele in baza carora au vandut armele;

f) sa comunice autoritatilor prevazute la art. 108 alin. (2), in termen de 15 zile de la data procurarii, lista persoanelor juridice care au procurat sau, dupa caz, de la care au procurat arme, piese si munitii, precum si datele de identificare ale acestor arme si munitii;

g) sa asigure conditiile de securitate deplina a armelor, pieselor si munitiilor aflate in gestiune, sa nu expuna in vitrina arme autentice, iar cumparatorii sau vizitatorii sa nu aiba posibilitatea de a lua o arma din rastel sau raft;

h) sa inscrie in autorizatia de procurare, eliberata de organele de politie si prezentata de cumparator, datele necesare identificarii armei vandute, numarul facturii si pozitia din registrul de evidenta a armelor depuse spre vanzare;

i) sa elibereze deponentului o dovada de primire a armelor, pieselor si munitiilor, iar dupa vanzare, o copie de pe factura;

j) sa anunte imediat organul de politie cand constata ca la armele primite in consignatie de la persoanele fizice si juridice sunt modificari vizibile sau acestea prezinta alte caracteristici decat cele originale;

k) sa solicite Avizul politiei pentru persoanele angajate sa faca operatiuni cu arme, piese si munitii.

(2) Registrele prevazute la alin. (1) lit. d) se pastreaza de catre armurieri timp de 20 de ani si trebuie sa cuprinda date necesare pentru identificarea fiecarei arme, respectiv: tipul, marca, modelul, calibrul, continutul marcajului, precum si datele de identitate ale furnizorului si ale destinatarului fiecarei operatiuni. Dupa implinirea termenului de 20 de ani sau in termen de 15 zile de la incetarea activitatii, registrele se depun, pentru arhivare, la autoritatile prevazute la art. 108 alin. (2).

(3) In vederea desfasurarii operatiunilor comerciale de import si export cu arme, piese si munitii, in conditiile prezentei legi, armurierii au obligatia sa solicite in prealabil Avizul Inspectoratului General al Politiei Romane.

(4) Avizul pentru import-export se Acorda individual, pentru fiecare transport si numai pentru tipul, marca si cantitatile de arme, piese si munitii care fac obiectul fiecarei operatiuni. Termenul de valabilitate a avizului este de 6 luni de la data Acordarii, cu exceptia avizelor Acordate pe licentele de import-export eliberate de autoritatile cu atributii in domeniul exporturilor strategice care vor avea valabilitatea licentei. Neefectuarea in termen a operatiunii pentru care s-a Acordat avizul, indiferent de motiv, duce la anularea acestuia.

(5) In termen de 30 de zile de la efectuarea importului sau exportului, armurierul trebuie sa depuna la autoritatea prevazuta la art. 108 alin. (2) documentele in baza carora s-a efectuat operatiunea.

(6) Schimbarea destinatiei armelor sau a munitiei procurate de catre armurieri, in conditiile prezentei legi, se face cu avizul autoritatilor prevazute la art. 67.

(7) Procedura si conditiile Acordarii avizului prevazut la alin. (4) se stabilesc in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”

   „ART. 111: Obligatiile armurierilor care desfasoara operatiuni de reparare a armelor

(1) Armurierii care desfasoara operatiuni de reparare a armelor au urmatoarele obligatii:

a) sa comunice inspectoratelor judetene de politie sau Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, la solicitarea acestora, lista armelor primite la reparatori carora le-au schimbat una sau mai multe piese si a posesorilor acestor arme;

b) sa tina evidenta reparatiilor efectuate in registrele constituite potrivit art. 110 alin. (1) lit. d) si sa le

prezinte organelor de politie competente pentru control;

c) sa nu primeasca spre reparare decat arme pentru care se face dovada ca sunt detinute legal;

d) in cazul in care posesorul armei nu face dovada ca o detine legal, sa instiinteze de indata organul de politie cel mai apropiat.

(2) Registrele prevazute la alin. (1) lit. b) se pastreaza de catre armurieri timp de 20 de ani si trebuie sa cuprinda date necesare pentru identificarea fiecarei arme, respectiv: tipul, marca, modelul, calibrul, continutul marcajului, precum si datele de identitate ale furnizorului si ale destinatarului fiecarei operatiuni. Dupa implinirea termenului de 20 de ani sau in termen de 15 zile de la incetarea activitatii, registrele se depun, pentru arhivare, la autoritatile prevazute la art. 108 alin. (2).”

 

   „ART. 111^1: Obligatiile armurierilor care desfasoara operatiuni de producere a armelor, pieselor si munitiilor

Armurierii care desfasoara operatiuni de producere a armelor, pieselor si munitiilor au urmatoarele obligatii:

a) sa detina un sistem de control al procesului de producere, asamblare, modificare, prelucrare, experimentare, dezactivare, casare si distrugere a armelor letale si neletale, in care sa fie evidentiate atat armele, componentele esentiale ale acestora, cat si rebuturile;

b) sa isi constituie registre in care sa tina evidenta operatiunilor cu arme si munitii, in conditiile prevazute la art. 90, si sa le prezinte, pentru control, organelor competente;

c) sa solicite avizul politiei pentru persoanele angajate sa faca operatiuni cu arme, piese si munitii;

d) sa detina spatii destinate efectuarii operatiunilor de producere a armelor, pieselor si munitiilor, asigurate cu amenajari tehnice de protectie si sisteme electronice de alarmare, avizate de organele de politie si conectate la dispecerate de alarmare si interventie specializate;

e) sa detina spatii corespunzatoare, destinate depozitarii armelor si pieselor, avizate de organele de politie, precum si spatii destinate exclusiv depozitarii munitiilor, capselor sau pulberilor pentru munitie, autorizate de inspectoratul teritorial de munca.”

 

   „ART. 112: Obligatiile armurierilor care desfasoara operatiuni de transport al armelor, pieselor si munitiilor

(1) Armurierii care desfasoara operatiuni de transport al armelor, pieselor si munitiilor au urmatoarele obligatii:

a) sa asigure paza transporturilor cu arme, piese si munitii pe care le efectueaza, precum si conditiile de siguranta ale acestora;

b) sa tina evidenta operatiunilor de transport efectuate, a rutelor urmate, a cantitatilor de arme, piese si munitii transportate, precum si a beneficiarilor operatiunii efectuate in registre constituite potrivit art. 110 alin. (1) lit. d) si sa le prezinte, pentru control, organelor competente;

c) sa se asigure de scopurile licite ale beneficiarilor operatiunilor de transport, precum si de provenienta legala a armelor transportate.

(2) Registrele prevazute la alin. (1) lit. b) se pastreaza de catre armurieri timp de 20 de ani si trebuie sa cuprinda date necesare pentru identificarea fiecarei arme, respectiv: tipul, marca, modelul, calibrul, continutul marcajului, precum si datele de identitate ale furnizorului si ale destinatarului fiecarei operatiuni. Dupa implinirea termenului de 20 de ani sau in termen de 15 zile de la incetarea activitatii, registrele se depun, pentru arhivare, la autoritatile prevazute la art. 108 alin. (2).

(3) Conditiile minime de securitate a transportului de arme, piese si munitii se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”
Art. 113 – Procedura acordarii avizelor si autorizatiilor pentru armurieri
Procedura acordarii avizelor si autorizatiilor prevazute in prezenta sectiune se stabileste prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

„ART. 113^1: Intermediarii

(1) Sunt intermediari de drept companiile nationale si societatile comerciale constituite in baza unor acte normative in vederea efectuarii de operatiuni de achizitionare, comercializare sau realizare de transferuri cu arme.

(2) Se pot constitui in intermediari, la cerere, persoanele fizice si juridice care indeplinesc conditiile prevazute de prezenta Lege.

(3) Prevederile art. 106 si 107, art. 108 alin. (4) si art. 110 se aplica in mod corespunzator activitatii

intermediarilor.”

 

Capitolul 6 – Regimul procurarii, detinerii, portului si folosirii armelor si munitiilor de catre rezidentii statelor membre pe teritoriul Romaniei si de catre cetatenii romani pe teritoriile statelor membre. Regimul operatiunilor cu arme si munitii desfasurate intre armurierii romani si cei ai statelor membre

Art. 114 – Procurarea armelor letale de pe teritoriul Romaniei
(1) Procurarea unei arme letale, precum si a munitiilor corespunzatoare, de pe teritoriul Romaniei, de catre rezidentii statelor membre care nu au domiciliul, resedinta sau, dupa caz, locul de rezidenta in Romania, in scopul scoaterii acesteia din tara, se poate face, in conditiile prezentei legi, numai in baza permisului de transfer al armei sau, dupa caz, al munitiei, eliberat de Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti sau de inspectoratele judetene de politie in a caror raza teritoriala de competenta isi desfasoara activitatea de comercializare a armelor armurierul sau intermediarul de

la care urmeaza sa fie procurata arma.

(2) Permisul de transfer prevazut la alin. (1) se elibereaza la cerere, daca solicitantul indeplineste urmatoarele conditii:

a) a implinit varsta de 18 ani;

b) face dovada faptului ca este rezident al unui stat membru;

c) prezinta Acordul prealabil eliberat de autoritatile competente ale statului membru al carui rezident este, cu exceptia cazului in care in acel stat procurarea armei nu este conditionata de obtinerea unei autorizatii prealabile, situatie in care solicitantul va prezenta o comunicare scrisa emisa de autoritatile competente din care sa reiasa acest fapt.

(3) Sunt interzise detinerea, portul si folosirea pe teritoriul Romaniei a armelor de aparare si paza de catre rezidentii statelor membre care nu au domiciliul, resedinta sau, dupa caz, locul de rezidenta in Romania, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 56 si art. 129 alin. (2). Procurarea acestor arme este permisa numai prin intermediul armurierilor si intermediarilor autorizati sa le transfere in afara teritoriului Romaniei.

(4) Armele si munitia corespunzatoare procurate de catre rezidentul unui stat membru in timpul unei calatorii in Romania, in conditiile prevazute la alin. (1), vor fi transferate in statul al carui rezident este prin intermediul armurierilor si intermediarilor autorizati.

(5) Inspectoratul General al Politiei Romane informeaza de indata autoritatile competente ale statelor membre ai caror rezidenti au procurat arme si munitii in conditiile alin. (1) despre fiecare achizitie efectuata.

(6) Procedura eliberarii permisului de transfer se stabileste prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(7) Procurarea, detinerea, portul si folosirea armelor si a munitiilor corespunzatoare, pe teritoriul Romaniei, de catre rezidentii statelor membre cu domiciliul, resedinta sau, dupa caz, locul de rezidenta in Romania, precum si scoaterea armelor si a munitiilor din tara se pot face in conditiile prevazute de Lege pentru cetatenii romani.”
Art. 115 – Introducerea armelor si munitiilor pe teritoriul Romaniei
(1) Rezidentii statelor membre care nu au domiciliul, resedinta sau, dupa caz, locul de rezidenta in Romania pot intra pe teritoriul Romaniei, in conditiile prezentei legi, numai cu armele si munitiile a caror procurare si detinere este permisa in Romania, fara plata vreunei taxe sau redevente.

(2) Pot intra pe teritoriul Romaniei cu armele de foc legal detinute numai rezidentii statelor membre care sunt titulari ai unui pasaport european pentru arme de foc in care sunt inscrise aceste arme, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a) documentul sa fie valabil;

b) sa nu existe in acest document mentiunea ca introducerea armei este interzisa pe teritoriul Romaniei;

c) in cazul armelor de vanatoare, titularul sa prezinte la intrarea pe teritoriul Romaniei o invitatie din partea unei asociatii de vanatoare romane legal constituite, iar in cazul armelor de tir, titularul sa prezinte dovada ca urmeaza sa participe la un concurs de tir organizat de federatiile sportive nationale de specialitate care folosesc in cadrul probelor sportive arme de tir, din cele prevazute in Anexa;

d) in cazul armelor de vanatoare, de tir sau al armelor de colectie functionale, cu exceptia situatiilor prevazute la lit. c), sa existe in document mentiunea referitoare la existenta autorizatiei de introducere a armelor respective in Romania.

(3) Inspectoratul General al Politiei Romane intocmeste si transmite autoritatilor competente ale statelor membre lista armelor letale si a munitiilor a caror introducere pe teritoriul Romaniei este interzisa sau este conditionata de obtinerea prealabila a autorizatiei prevazute la alin. (2) lit. d).

(4) Introducerea de catre rezidentii statelor membre a armelor neletale din categoria celor supuse autorizarii pe teritoriul Romaniei este interzisa, cu exceptia cazurilor in care titularul face dovada faptului ca urmeaza sa participe la un concurs de tir organizat de o asociatie ori un club de tir sportiv afiliata/afiliat la federatiile sportive nationale de specialitate ori, dupa caz, face dovada faptului ca urmeaza sa participe la o manifestare culturala, artistica sau istorica si prezinta invitatia unei asociatii de colectionari, legal constituita, ori a unei institutii muzeistice din Romania.

(5) Rezidentii statelor membre pot introduce in Romania arme neletale legal detinute, din categoria celor supuse notificarii prealabile, numai dupa obtinerea autorizatiei de introducere a armelor in tara.

(6) Autorizatia de introducere a armelor in tara, prevazuta la alin. (5), se Acorda daca solicitantul indeplineste urmatoarele conditii:

a) a implinit varsta de 18 ani;

b) motiveaza, in scris, necesitatea introducerii armei pe teritoriul Romaniei.

(7) Procedura Acordarii autorizatiei prevazute la alin. (6) se stabileste prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(8) Armele si dispozitivele neletale din categoria E din Anexa pot fi introduse in Romania fara restrictii.

(9) In situatia in care, pe timpul sederii in Romania, rezidentii statelor membre pierd, li se fura sau li se distrug armele cu care au intrat in conditiile prevazute la alin. (2) si (4), acestia au obligatia sa anunte, in conditiile Legii, organele de politie in a caror raza de competenta s-a produs evenimentul, acestea eliberandu-le cu aceasta ocazie o dovada in acest sens care va fi prezentata autoritatilor competente, la solicitarea acestora.”
Art. 116 – Informarea autoritatilor statelor membre cu privire la armele si munitiile a caror detinere este interzisa sau conditionata de obtinerea unei autorizatii
In vederea inscrierii in pasaportul european pentru arme de foc a mentiunilor prevazute la art. 115 alin. (2) lit. b) si d) de catre autoritatile care elibereaza acest document, Inspectoratul General al Politiei Romane informeaza autoritatile competente ale statelor membre cu privire la armele de foc a caror procurare si detinere este interzisa pe teritoriul Romaniei sau, dupa caz, este conditionata de obtinerea unei autorizari prealabile.

Art. 117 – Autorizatia de introducere a armelor de foc pe teritoriul Romaniei
(1) Rezidentii statelor membre care doresc sa calatoreasca in Romania cu armele de foc pe care le detin trebuie sa obtina, in prealabil, o autorizatie de introducere pe teritoriul Romaniei a acestor arme, cu exceptia cazului in care se afla in situatia prevazuta la art. 115 alin. (2) lit. c).
(2) In functie de motivele pentru care se solicita eliberarea autorizatiei de introducere pe teritoriul Romaniei a armelor de foc, aceasta se poate acorda pentru o perioada de pana la un an, cu posibilitatea prelungirii acesteia, valabila pentru una sau mai multe calatorii, dupa caz.

Art. 118 – Regimul detinerii, portului si folosirii armelor de catre rezidentii statelor membre pe teritoriul Romaniei
(1) Rezidentii statelor membre care nu au domiciliul, resedinta sau dupa caz, locul de rezidenta in Romania, titulari ai pasaportului european pentru arme de foc, pot detine sau, dupa caz, pot purta si folosi armele introduse in Romania in conditiile prevazute la art. 115 alin. (2), (4) si (5) numai in scopurile pentru care sunt destinate aceste arme, in conditiile stabilite de Lege pentru cetatenii romani.

(2) Persoanele prevazute la alin. (1) pot achizitiona munitia aferenta armelor introduse in Romania de la armurieri numai in baza pasaportului european pentru arme de foc si a autorizatiei de introducere a armelor de foc pe teritoriul Romaniei ori a documentelor prevazute la art. 115 alin. (2) lit. c), in cantitatile prevazute la art. 44.

(3) Rezidentii statelor membre pot instraina armele de foc introduse pe teritoriul Romaniei, in baza permisului de transfer eliberat de autoritatile competente ale statului ai carui rezidenti sunt, numai prin intermediul unui armurier sau intermediar autorizat.”
Art. 119 – Regimul pasaportului european pentru arme de foc

(1) Cetatenii romani si rezidentii statelor membre cu domiciliul, resedinta sau, dupa caz, locul de rezidenta in Romania care detin, in conditiile prezentei legi, arme letale si care doresc sa calatoreasca cu acestea in statele membre pot solicita organului de politie care le-a Acordat permisul de arma eliberarea unui pasaport european pentru arme de foc.”

(2) Pasaportul european pentru arme de foc confera titularului dreptul de a circula pe teritoriul statelor membre impreuna cu armele si, dupa caz, munitia aferenta inscrise in acest document, numai in masura in care detinerea armelor inscrise in acest document este permisa in statul in care urmeaza sa calatoreasca sau, dupa caz, daca este autorizat de autoritatile competente ale acelui stat sa introduca pe teritoriul sau armele respective.
(3) In pasaportul european pentru arme de foc, organele de politie au obligatia sa inscrie mentiunile corespunzatoare, referitoare la statele membre pe teritoriul carora este interzisa detinerea armelor inscrise in document, precum si cu privire la statele membre pe teritoriul carora se pot introduce armele respective, numai dupa obtinerea unei autorizatii prealabile acordate in acest sens de autoritatile competente ale acestor state.

Art. 120 – Conditiile acordarii, prelungirii si retragerii pasaportului european pentru arme de foc
(1) Pasaportul european pentru arme de foc se Acorda daca solicitantul este titular al unui permis de arma pentru armele care urmeaza sa fie inscrise in acest document.

(2) Pasaportul european pentru arme de foc se Acorda cu o valabilitate de 5 ani, perioada care poate fi prelungita cu inca 5 ani.

(3) Pasaportul european pentru arme de foc se retrage in cazul anularii sau suspendarii dreptului de detinere, port si folosire a armelor de foc. Odata cu incetarea situatiei care a determinat suspendarea dreptului de port si folosire a armelor de foc, pasaportul european pentru arme de foc se restituie titularului.”

(4) Modificarile legate de detinerea sau de caracteristicile armelor, la fel ca si pierderea, furtul sau instrainarea acestora, sunt mentionate in pasaportul european pentru arme de foc de catre organul de politie emitent.
(5) Este interzisa instrainarea de catre titular a pasaportului european pentru arme de foc, cu exceptia cazului cand acesta este depus la autoritatile competente sau, dupa caz, este retinut de acestea.

Art. 121 – Furtul, pierderea, distrugerea si deteriorarea pasaportului european pentru arme de foc
(1) Furtul pasaportului european pentru arme de foc se declara, in termen de 48 de ore de la constatare, la organul de politie in a carui raza teritoriala de competenta a fost constatat, iar pierderea, distrugerea sau deteriorarea se declara la organul de politie care le-a eliberat.
(2) Eliberarea unui nou document in locul celui declarat pierdut sau furat se face numai dupa ce titularul prezinta dovada publicarii pierderii ori furtului in Monitorul Oficial al Romaniei.
(3) In strainatate, cetatenii romani trebuie sa declare furtul pasaportului european pentru arme de foc la autoritatile de politie competente, iar pierderea sau distrugerea acestui document, la misiunea diplomatica sau oficiul consular al Romaniei din statul in care s-a produs evenimentul.
(4) In cazul declararii furtului, pierderii sau distrugerii pasaportului european pentru arme de foc in strainatate, in conditiile prevazute la alin. (3), titularul trebuie sa se prezinte cu armele inscrise in acest document la misiunea diplomatica sau oficiul consular al Romaniei din statul unde s-a produs evenimentul, care, dupa ce verifica la Inspectoratul General al Politiei Romane situatia legala a acestor arme, elibereaza titularului o adeverinta in care se inscriu datele de identitate ale acestuia, precum si marca, tipul si seriile armelor.
(5) Adeverinta prevazuta la alin. (4) confera titularului numai dreptul de a introduce pe teritoriul Romaniei armele inscrise in aceasta si trebuie depusa la organul de politie competent, cu ocazia solicitarii eliberarii unui nou pasaport european pentru arme de foc.
(6) Procedura efectuarii verificarilor prevazute la alin. (4) se stabileste prin ordin comun al ministrului administratiei si internelor si ministrului afacerilor externe.

Art. 122 – Permisul de transfer al armelor in statele membre

1) Persoanele fizice, armurierii sau intermediarii care doresc sa transfere pe teritoriul unui stat membru armele de foc detinute sau achizitionate in Romania sunt obligati sa solicite in prealabil structurilor de politie competente eliberarea permisului de transfer.

(2) In vederea obtinerii documentului prevazut la alin. (1), persoanele interesate trebuie sa comunice organelor de politie competente urmatoarele informatii:

a) numele si adresa vanzatorului sau persoanei care cedeaza si ale cumparatorului ori beneficiarului, respectiv ale proprietarului;

b) adresa destinatarului catre care armele vor fi trimise sau transportate;

c) numarul armelor care urmeaza sa fie transportate;

d) caracteristicile care permit identificarea fiecarei arme si indicarea armei de foc care a facut obiectul unui control cu privire la marcajele de identificare a armelor de foc;

e) mijloacele de transfer;

f) data plecarii si data estimativa a sosirii;

g) Acordul prealabil eliberat de autoritatile statului de destinatie sau o comunicare emisa de autoritatile competente din care sa reiasa faptul ca acesta nu este necesar.

(3) Permisul de transfer al armelor trebuie sa contina informatiile prevazute la alin. (2) si este valabil numai pentru armele si perioada de timp inscrise in acesta. Documentul trebuie sa insoteasca armele pe tot parcursul transferului, pana la destinatie, si este supus controlului autoritatilor competente ale statelor membre tranzitate.

(4) Inspectoratul General al Politiei Romane trebuie sa comunice autoritatilor competente ale statului de destinatie si ale celor de tranzit datele inscrise in permisul de transfer al armelor, pana cel tarziu la data inceperii operatiunii de transfer.”

 

   „ART. 122^1: Transferul temporar al armelor in statele membre

(1) Transferul temporar al armelor de foc de pe teritoriul Romaniei intr-un stat membru se realizeaza in conditiile prevazute la art. 122.

(2) Permisul de transfer temporar al armelor de foc se Acorda cu o valabilitate de un an, perioada care poate fi prelungita cu inca un an.

(3) Persoanele responsabile de efectuarea transferului temporar au obligatia ca, in termen de 10 zile de la revenirea armelor in tara, sa anunte despre acest fapt autoritatile competente care au eliberat permisul de transfer.”
Art. 123 – abrogat

Art. 124 – Autorizatia de transfer fara acord prealabil
(1) Armurierii si intermediarii de pe teritoriul Romaniei care sunt autorizati sa desfasoare operatiuni de comercializare a armelor si pieselor pot solicita Acordarea unei autorizatii de transfer fara Acord prealabil, in baza careia pot efectua operatiuni de transfer al armelor de foc catre armurieri si intermediari din alte state membre, in care nu se conditioneaza aceste transferuri de Acordarea unei autorizari prealabile, pe toata perioada de valabilitate a documentului, numai cu tipurile de arme si catre statele membre inscrise in autorizatie.

(2) Autorizatia de transfer fara Acord prealabil se Acorda, la cerere, de catre organul de politie in a carui raza de competenta isi desfasoara activitatea armurierul si/sau intermediarul, pentru o perioada de 3 ani, numai pentru tipurile de arme pentru care s-a solicitat autorizarea.

(3) In autorizatia de transfer fara Acord prealabil se inscriu de catre organul de politie care o elibereaza urmatoarele:

a) datele de identificare ale armurierului si/sau intermediarului;

b) tipurile de arme care fac obiectul operatiunilor de transfer;

c) statele care permit fara Acord prealabil introducerea pe teritoriul lor a tipurilor de arme care urmeaza sa faca obiectul transferului;

d) perioada de valabilitate a autorizatiei.

(4) Efectuarea oricarei operatiuni de transfer in baza autorizatiei prevazute la alin. (1) este conditionata de informarea de catre armurier si/sau intermediar a organului de politie competent, cel tarziu pana la data inceperii operatiunii, cu privire la datele prevazute la art. 122 alin. (2). lit. a)-f).

(5) Inspectoratul General al Politiei Romane trebuie sa transmita de indata autoritatilor competente ale statului de destinatie a transferului datele comunicate de armurieri si/sau intermediari in conditiile alin. (4).

(6) Autorizatiile de transfer fara Acord prealabil pot fi anulate sau, dupa caz, suspendate de catre organele de politie competente, prin decizie motivata, ori de cate ori exista date certe ca operatiunile de transfer prezinta pericol pentru ordinea publica, siguranta nationala, viata si integritatea corporala a persoanelor.”

   „ART. 125: Acordul prealabil

(1) Armurierii si intermediarii autorizati sa desfasoare operatiuni cu arme, piese si munitii pe teritoriul Romaniei, precum si cetatenii romani ori rezidentii statelor membre cu domiciliul, resedinta sau, dupa caz, locul de rezidenta in Romania pot achizitiona arme letale si, dupa caz, munitii din statele membre, cu conditia obtinerii Acordului prealabil eliberat de structurile de politie competente din Romania.

(2) Acordul prealabil se Acorda, la cerere, in urmatoarele conditii:

a) solicitantul indeplineste conditiile prevazute de prezenta Lege pentru procurarea si detinerea armelor care fac obiectul transferului;

b) exista garantii cu privire la faptul ca transportul armelor pe teritoriul Romaniei urmeaza sa se desfasoare in conditii de securitate, potrivit Legii.

(3) Acordul prealabil se acorda pentru fiecare transfer si cuprinde informatiile prevazute la art. 122 alin. (2) lit. a)-d).

(4) Obtinerea acordului prealabil nu este necesara in cazul armelor care au facut obiectul unui transfer temporar.

(5) Inspectoratul General al Politiei Romane intocmeste si transmite autoritatilor competente ale statelor membre lista armelor si a munitiilor al caror transfer pe teritoriul Romaniei poate fi efectuat in baza unei autorizatii fara acord prealabil.”

 

   „ART. 126: Introducerea pe teritoriul Romaniei a armelor si pieselor care fac obiectul unui transfer autorizat

Introducerea pe teritoriul Romaniei a armelor si pieselor care fac obiectul unui transfer autorizat in conditiile art. 122 este permisa de catre organele politiei de frontiera numai daca acestea sunt insotite de permisul de transfer.”

„ART. 126^1: Tranzitul armelor, pieselor si munitiilor pe teritoriul Romaniei

(1) Tranzitul armelor, pieselor si munitiilor pe teritoriul Romaniei se efectueaza in baza avizului de tranzit eliberat de catre structurile teritoriale ale Politiei de Frontiera Romane.

(2) Pentru obtinerea avizului de tranzit, persoanele fizice sau persoanele juridice autorizate trebuie sa prezinte documente din care sa rezulte ca accesul pe teritoriul statului de destinatie este permis.

(3) Procedura si documentele necesare acordarii avizului prevazut la alin. (1) se stabilesc in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”
Art. 127 –  abrogat
Art. 128 –  abrogat

Capitolul 7 – Regimul juridic al detinerii, portului si folosirii armelor si munitiilor de catre membrii fortelor armate straine stationate pe teritoriul Romaniei si de catre membrii de familie ai acestora

Art. 129 – Procurarea, detinerea, portul si folosirea armelor si munitiilor de catre membrii fortelor armate straine stationate pe teritoriul Romaniei, precum si de catre membrii de familie ai acestora
(1) Regimul juridic al armelor de foc si munitiilor de serviciu detinute de membrii fortelor armate straine stationate in conditiile legii pe teritoriul Romaniei se reglementeaza prin lege speciala.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) pot fi autorizate sa procure, sa detina si, dupa caz, sa poarte si sa foloseasca arme de aparare si paza, in conditiile stabilite de prezenta lege, pentru persoanele prevazute la art. 14 alin. (2) lit. a), precum si alte arme si munitii, in conditiile stabilite de lege pentru cetatenii romani.
(3) Persoanele prevazute la alin. (1) pot face uz de arma in conditiile prevazute de legea romana.
(4) Membrii de familie ai persoanelor prevazute la alin. (1), care au resedinta sau domiciliul in Romania, pot fi autorizati sa procure, sa detina si sa foloseasca arme si munitii in conditiile prevazute de prezenta lege pentru persoanele fizice straine.

Art. 130 – Conditii privind autorizarea detinerii si folosirii armelor si munitiilor de catre membrii fortelor armate straine stationate pe teritoriul Romaniei si de catre membrii de familie ai acestora
(1) Autorizarea persoanelor prevazute la art. 129 alin. (1), cat si a membrilor de familie, precum si evidenta armelor si munitiilor se efectueaza de catre organele de politie competente in a caror raza de competenta locuieste solicitantul.
(2) La solicitarea organelor de politie romane, persoanele prevazute la art. 129 alin. (1), cat si membrii de familie ai acestora sunt obligati sa prezinte la control armele si munitiile detinute in conditiile prezentei legi, precum si documentele care atesta dreptul de detinere sau, dupa caz, de port si folosire a acestor arme si munitii.
(3) Procedura autorizarii prevazuta la alin. (1) se stabileste prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Capitolul 8 – Contraventii si infractiuni

Sectiunea 1 – Contraventii

Art. 131 – Raspunderea juridica pentru incalcarea dispozitiilor prezentei legi
Incalcarea prevederilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea penala, civila, contraventionala sau administrativa a persoanei vinovate.

Art. 132 – Contraventii
Sunt considerate contraventii urmatoarele fapte:

1. nerespectarea obligatiei prevazute la art. 7 alin. (2) de a prezenta pentru control armele, piesele si munitiile detinute, la solicitarea organelor de politie;

2. nerespectarea obligatiei de anuntare a pierderii, furtului sau disparitiei armelor letale in termenul prevazut la art. 8 alin. (1);

3. incredintarea armelor letale sau neletale supuse autorizarii, pentru care s-a obtinut dreptul de detinere, respectiv de port si folosire de catre posesorii acestora, unor persoane neautorizate in conditiile prezentei legi;

4. neindeplinirea obligatiei de a nu instraina documentele prevazute la art. 8 alin. (2) si art. 120 alin. (5);

5. neindeplinirea obligatiilor prevazute la art. 9 alin. (3);

6. nedeclararea informatiilor prevazute la art.13 intermenul stabilit;

7. nerespectarea interdictiilor prevazute la art. 18 alin. (3);

8. nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 18 alin. (2) si art. 23;

9. neindeplinirea obligatiei de prezentare la politie in vederea solicitarii acordarii permisului de arma, in termenul prevazut la art. 24 alin. (1);

10. nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 24 alin. (3);

11. neindeplinirea obligatiei de pastrare a armelor in conditiile prevazute la art. 28 alin. (1) si (2);

12. nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 29 alin. (1), (2) si (4);

13. nerespectarea interdictiilor prevazute la art. 29 alin. (6);

14. pastrarea sau portul armei fara indeplinirea conditiilor prevazute la art. 33 alin. (1), (2) sau, dupa caz, alin. (3);

15. nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 35 alin. (1) si (2);

16. transportul armelor de vanatoare fara indeplinirea conditiilor prevazute la art. 38 alin. (1);

17. portul armelor de vanatoare fara indeplinirea conditiilor prevazute la art. 38 alin. (2);

18. nerespectarea obligatiei de a nu lasa arma de vanatoare in gaj sau in alte forme de garantie, prevazuta la art. 40 alin. (2);

19. transportul armelor de tir fara indeplinirea conditiilor prevazute la art. 42 alin. (1);

20. nerespectarea interdictiilor prevazute la art. 44 alin. (5);

21. nerespectarea obligatiei prevazute la art. 48 alin. (3);

22. neindeplinirea obligatiei prevazute la art. 48 alin. (4) in termenul stabilit;

23. nedeclararea furtului, pierderii, deteriorarii sau distrugerii permisului de arma ori a pasaportului european pentru  arme de foc, in termenul prevazut la art. 51 alin. (1), respectiv la art. 121 alin. (1);

24. nerespectarea interdictiilor prevazute la art. 58 alin. (7);

25. instrainarea sau procurarea armelor neletale fara respectarea prevederilor art. 58 alin. (10);

26. neprezentarea la politie in vederea solicitarii eliberarii certificatului de detinator, in termenul prevazut la art. 59 alin. (1);

27. nerespectarea interdictiilor prevazute la art. 59 alin. (3);

28. neindeplinirea obligatiei prevazute la art. 60 cu privire la pastrarea armelor la domiciliu, resedinta sau rezidenta;   29. neindeplinirea conditiilor prevazute la art. 62 alin. (1) si alin. (2) lit. c);

30. neindeplinirea obligatiei de notificare prealabila a organelor prevazute la art. 12 alin. (1), conform art. 58 alin. (1) lit. b);

31. neindeplinirea conditiilor prevazute la art. 62 alin. (2) lit. a) si b) cu privire la portul de arma;

32. portul, folosirea si transportul armelor neletale utilitare si de agrement fara respectarea conditiilor prevazute la art. 64;

33. nerespectarea obligatiei prevazute la art. 65 alin. (1);

34. pastrarea armelor fara indeplinirea conditiilor prevazute la art. 68 alin. (3);

35. nerespectarea obligatiilor privind registrele de evidenta a armelor, munitiei si personalului dotat cu acestea, stabilite la art. 68 alin. (5)-(7);

36. nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 69 alin. (4);

37. nerespectarea obligatiei de a desfasura activitatile prevazute la art. 71 alin. (1);

38. nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 77;

39. nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 81;

40. nerespectarea prevederilor art. 91;

41. nerespectarea prevederilor art. 107 alin. (1);

42. nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 110 alin. (1) lit. d), f) si g) si alin. (2), art. 111 alin. (2), art. 1111 lit. b) si art. 112 alin. (2);

43. nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 110 alin. (1) lit. a)-c) si k);

44. nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 110 alin. (1) lit. e) si h)-j);

45. nerespectarea obligatiei prevazute la art. 110 alin. (3);

46. nerespectarea obligatiei prevazute la art. 110 alin. (5);

47. nerespectarea obligatiei prevazute la art. 110 alin. (6);

48. nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 111 si art. 1111 lit. a), c), d) si e);

49. nerespectarea obligatiei prevazute la art. 112 alin (1) lit. b);

50. nerespectarea obligatiei prevazute la art. 1221 alin. (3);

51. nerespectarea obligatiei prevazute la art. 124 alin. (4);

52. pierderea armelor letale sau neletale supuse autorizarii;

53. pierderea munitiei corespunzatoare armelor letale sau neletale supuse autorizarii.”
Art. 133 – Sanctiuni
(1) Contraventiile prevazute la art. 132 se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

a) cu amenda de la 100 lei la 500 lei, cele prevazute la pct. 2, 6 si 21-23;

b) cu amenda de la 501 lei la 1.000 lei, cele prevazute la pct. 4, 9, 24, 26 si 28;

c) cu amenda de la 1.001 lei la 2.000 lei, cele prevazute la pct. 5, 7, 8, 10, 20, 29 si 39;

d) cu amenda de la 2.001 lei la 5.000 lei, cele prevazute la pct. 11-13, 16-19, 25, 27, 30-32, 41 si 50;

e) cu amenda de la 5.001 lei la 10.000 lei, cele prevazute la pct. 1, 3, 14, 15, 33, 38, 44-47, 52 si 53;

f) cu amenda de la 10.001 lei la 15.000 lei, cele prevazute la pct. 34-37;

g) cu amenda de la 15.001 lei la 30.000 lei, cele prevazute la pct. 40, 42, 48, 49 si 51;

h) cu amenda de la 30.001 lei la 50.000 lei, cele prevazute la pct. 43.

(2) Urmatoarelor contraventii prevazute la art. 132 li se aplica sanctiuni complementare, dupa cum urmeaza:

a) suspendarea dreptului de detinere, respectiv de port si folosire a armelor pentru o perioada de 6 luni, celor prevazute la pct. 10, 13, 17, 18, 24, 29, 31, 32, 39 si 53;

b) anularea dreptului de detinere, de port si folosire a armelor, celor prevazute la pct. 1, 3, 8, 11, 12, 14-16, 19 si 52;

c) confiscarea armelor sau, dupa caz, a munitiilor prevazute la pct. 3, 8, 20, 25 si 30-33;

d) retragerea definitiva a autorizatiei eliberate in conditiile art. 108 alin. (1), pentru contraventiile prevazute la pct. 43-49 si 51.”
Art. 134 – Constatarea contraventiilor
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre lucratorii anume desemnati din Ministerul Administratiei si Internelor.

Art. 135 – Regimul contraventiilor
Contraventiilor prevazute la art. 132 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.

Sectiunea 2 – Infractiuni

Art. 136 – Uzul de arma letala, fara drept
Uzul de arma letala, fara drept, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.
  Art. 1361” – Detinerea sau portul de arma neletala din categoria celor supuse autorizarii, fara   Art. 1361. – Detinerea sau portul de arma neletala din categoria celor supuse autorizarii, fara drept, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 1 an.

 

Art. 1362 Uzul de arma neletala din categoria celor supuse autorizarii, fara

Uzul de arma neletala din categoria celor supuse autorizarii, fara drept, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.”
Art. 137 – Falsificarea sau modificarea fara drept a marcajelor de pe arme de foc

Falsificarea sau stergerea, inlaturarea ori modificarea fara drept a marcajelor de pe arme de foc constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.”

 

   „ART. 137^1: Traficul ilicit

(1) Achizitionarea, vanzarea, livrarea, mutarea, transferul sau tranzitul armelor de foc, al pieselor sau al munitiei pentru acestea pe/de pe teritoriul Romaniei din/catre teritoriul unui alt stat, daca autoritatile competente romane si/sau autoritatile competente din acel stat nu autorizeaza aceste operatiuni sau daca armele de foc asamblate nu sunt marcate in conformitate cu prevederile prezentei legi, constituie infractiune de trafic ilicit si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 8 ani.

(2) Tentativa se pedepseste.

 

ART. 137^2: Fabricarea ilicita

(1) Producerea sau asamblarea de arme de foc, de piese sau de munitie pentru acestea:

a) din orice componente esentiale traficate ilicit;

b) fara o autorizatie eliberata de catre o autoritate competenta a statului membru in care are loc fabricarea sau asamblarea;

c) fara marcarea armelor de foc asamblate la data producerii lor, in conformitate cu prevederile prezentei legi, constituie infractiune de fabricare ilicita si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 8 ani.

(2) Tentativa se pedepseste.

 

ART. 137^3: Operatiuni fara drept cu dispozitive interzise

(1) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la unu la 5 ani procurarea, detinerea, portul, utilizarea, importul, exportul si comercializarea fara drept a dispozitivelor prevazute la art. 6 alin. (2).

(2) Tentativa se pedepseste.

 

ART. 137^4: Nerespectarea unor obligatii prevazute de prezenta Lege

Nedepunerea armei si a munitiei la un armurier autorizat in termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de arma constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.”
Art. 138 – Efectuarea, fara drept, a operatiunilor cu arme sau munitii
Efectuarea oricaror alte operatiuni cu arme sau munitii fara drept, altele decat cele prevazute la art. 1371 si 1372, constituie infractiune si se pedepseste potrivit art. 279 alin. (1) din Codul penal.”

 

Capitolul 9 – Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 139 – abrogat
Art. 140 – abrogat
Art. 141 – Obligatia societatilor comerciale de a se conforma anumitor interdictii prevazute in prezenta lege
Societatilor comerciale care, in termen de 1 an de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, nu au luat masurile necesare pentru a se conforma interdictiei prevazute la art. 108 alin. (6), li se retrage autorizatia pentru desfasurarea de operatiuni cu arme si munitii.

Art. 142 – Aplicarea in timp a anumitor dispozitii din prezenta lege
(1) Prevederile art. 114 – 126 se aplica de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
(2) Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. 114 – 126 se aproba prin hotarare a Guvernului, pana la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
(3) De la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, prevederile art. 53 – 57 vor inceta sa fie aplicabile cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene.

Art. 143 – Aprobarea normelor metodologice de aplicare a prezentei legi
Normele metodologice de aplicare a prezentei legi se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor, in termen de 6 luni de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 144 – Anexa la prezenta lege
(1) Anexa face parte integranta din prezenta lege.
(2) Anexa poate fi completata sau modificata prin hotarare a Guvernului, in baza modificarilor si completarilor aduse legislatiei Uniunii Europene in domeniu.

Art. 145 – Intrarea in vigoare
(1) Prezenta lege intra in vigoare la 6 luni de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 17/1996 privind regimul armelor de foc si al munitiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 74 din 11 aprilie 1996, cu exceptia prevederilor art. 46 – 52, care raman in vigoare pentru fiecare institutie care are incadrate persoane ce ocupa functii care implica exercitiul autoritatii publice, inarmate cu arme de aparare si paza, pana la stabilirea in legile prevazute la art. 43 a conditiilor in care acestea pot purta si folosi armele din dotare.

Prezenta lege transpune Directiva nr. 91/477/CEE din 18 iunie 1991 privind controlul achizitionarii si detinerii armelor, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 256 din 13 septembrie 1991.

 

 Art. II. 

(1) Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, posesorii armelor neletale prevazute la categoria E din anexa la Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, cu modificarile si completarile ulterioare, au obligatia de a se prezenta la organul de politie care ii are in evidenta, in vederea:

a) obtinerii unui certificat de detinator, in cazul celor care au notificat in prealabil, dar care la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta nu detin un asemenea document;

b) inscrierii armei in permisul de arma, in cazul celor care poseda un asemenea document;

c) obtinerii permisului de arma, in cazul celor care au parcurs etapa prevazuta la lit. a) si in alte cazuri decat cele de la lit. b).

(2) Termenul de indeplinire a obligatiilor prevazute la alin. (1) este cel prevazut de art. 59 alin. (1) din Legea nr. 295/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru situatia prevazuta la lit. a), respectiv 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, pentru situatiile prevazute la lit. b) si c).

(3) Permisul de arma prevazut la alin. (1) lit. c) se elibereaza, in 30 de zile de la data depunerii cererii, solicitantilor care indeplinesc conditiile prevazute la art. 58 alin. (2) din Legea nr. 295/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

(4) La implinirea termenului de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, certificatele de detinator ale posesorilor armelor neletale prevazute la categoria E din anexala Legeanr. 295/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, care nu si-au indeplinit obligatia prevazuta la alin. (1) lit. b) sau, dupa caz, lit. c), confera titularilor doar un drept de detinere a armelor inscrise in acest document.

 

   Art. III. – Taxele referitoare la eliberarea autorizatiei pentru procurarea armelor letale, eliberarea autorizatiei pentru procurarea armei titularului de arma (a doua arma si urmatoarele), inscrierea armei in permisul de arma dupa procurarea acesteia sau radierea armei din permisul de arma dupa instrainarea acesteia si eliberarea unui nou permis de arma, prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 128/2000 privind stabilirea unor taxe pentru serviciile prestate pentru persoanele fizice si juridice de catre Ministerul Internelor si Reformei Administrative, aprobata cu modificari prin Legea nr. 570/2002, cu modificarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator serviciilor care privesc eliberarea documentelor pentru armele neletale care fac obiectul autorizarii.

   Art. IV. –

(1) In termen de 45 de zile de la de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, la propunerea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, Guvernul va emite hotararea de modificare si completare a Hotararii Guvernului nr. 130/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 241 din 23 martie 2005, cu modificarile ulterioare.

(2) Pana la intrarea in vigoare a hotararii de modificare si completare a Hotararii Guvernului nr. 130/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, documentul prevazut la art. 61 alin. (2) din Legea nr. 295/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se elibereaza in conformitate cu prevederile legale referitoare la autorizatia de introducere in tara a armelor neletale, aplicabile rezidentilor statelor membre.

ART. 2    In tot cuprinsul Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, cu modificarile si completarile ulterioare, sintagma „Legii nr. 103/1996, republicata, cu modificarile ulterioare” se inlocuieste cu sintagma „Legii nr. 407/2006, cu modificarile si completarile ulterioare”

ART. 3

Prezenta Lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

ART. 4

In cazul permiselor de arma eliberate inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi, termenul de valabilitate prevazut la art. 27 din Legea nr. 295/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, curge de la data eliberarii, cu ocazia primei autorizari sau, dupa caz, de la data ultimei vize a acestora.

ART. 5

(1)Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi, posesorii armelor neletale prevazute in categoria C pct. 24 din anexala Legeanr. 295/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, au obligatia de a se prezenta la organul de politie care ii are in evidenta, in vederea:

a)obtinerii unui certificat de detinator, in cazul celor care au notificat in prealabil, dar care la data intrarii in vigoare a prezentei legi nu detin un asemenea document;

b)inscrierii armei in permisul de arma, in cazul celor care poseda un asemenea document;

c)obtinerii permisului de arma, in cazul celor care au parcurs etapa prevazuta la lit. a) si in alte cazuri decat cele de la lit. b).

(2)Termenul de indeplinire a obligatiilor prevazute la alin. (1) este cel prevazut de art. 59 alin. (1) din Legea nr. 295/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru situatia prevazuta la alin. (1) lit. a), respectiv 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. b) si c).

(3)Permisul de arma prevazut la alin. (1) lit. c) se elibereaza, in termen de 30 de zile de la data depunerii cererii, solicitantilor care indeplinesc conditiile prevazute la art. 58 alin. (4) din Legea nr. 295/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

(4)La implinirea termenului de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, certificatele de detinator ale posesorilor armelor neletale prevazute in categoria C pct. 24 din anexala Legeanr. 295/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, care nu si-au indeplinit obligatia prevazuta la alin. (1) lit. b) sau, dupa caz, lit. c) confera titularilor doar un drept de detinere a armelor inscrise in acest document.

ART. 6

(1)Pana la data modificarii normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 295/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, conform modificarilor si completarilor aduse prin prezenta Lege, autorizarea poligoanelor de tragere se face pe baza normelor stabilite de federatiile sportive nationale de specialitate, cu avizul organelor de politie in a caror raza teritoriala de competenta sunt amplasate acestea.

(2)Pana la data prevazuta la alin. (1), inspectia tehnica a armelor se face de catre armurierii care desfasoara operatiuni de producere sau reparare a armelor, in conditiile legii.

ART. 7

Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 583 din 30 iunie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, se republica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.

Prezenta lege transpune Directiva 91/477/CEE a Consiliului din 18 iunie 1991 privind controlul achizitionarii si detinerii de arme, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 256 din 13 septembrie 1991, astfel cum a fost modificata prin Directiva 2008/51/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 mai 2008, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 179 din 8 iulie 2008.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

 

 

Read more

Legea 407/2006

 

Lege nr. 407/2006

din 09/11/2006

vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic

Publicat in MOF nr. 944 – 22/11/2006

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

   CAPITOLUL I – Dispoziţii generale

Art. 1. – În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

a) administrator – autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi care asigură administrarea faunei de interes cinegetic;

b) atribuire în gestiune – acţiunea prin care administratorul dă dreptul şi obligaţia de gestionare a faunei de interes cinegetic, în condiţiile prezentei legi;

c) braconaj – acţiunea desfăşurată în vederea obţinerii aceloraşi efecte ca şi prin acţiunea de vânătoare, fără a fi îndeplinite condiţiile legale pentru desfăşurarea acesteia din urmă;

d) capcană autorizată – orice dispozitiv folosit în scopul capturării exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic, a cărui utilizare a fost avizată de autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului şi aprobată de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură;

e) cotă de recoltă – numărul de exemplare din fauna de interes cinegetic stabilit anual de către administrator, care se poate vâna în cadrul unui fond cinegetic;

f) Consiliu Naţional de Vânătoare – organismul de avizare şi consultare, cu autoritate ştiinţifică în domeniul cinegetic, care este format din reprezentanţii instituţiilor publice şi private cu atribuţii în domeniul faunei de interes vânătoresc şi al mediului de viaţă al acesteia;

g) drept de vânătoare – dreptul persoanei fizice sau juridice, proprietară a terenurilor pe care sunt arondate fonduri cinegetice, de a beneficia, direct sau indirect, de gestiunea fondului cinegetic, dacă este licenţiată;

h) faună de interes cinegetic – totalitatea exemplarelor din populaţiile din speciile de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, existente pe teritoriul României;

i) fond cinegetic – unitatea de gospodărire cinegetică constituită din fauna de interes cinegetic şi suprafaţa de teren, indiferent de categoria acestuia, indiferent de proprietar şi astfel delimitată încât să asigure o stabilitate cât mai mare faunei de interes cinegetic în interiorul său. Nu se includ în fondurile cinegetice suprafeţele din intravilan, precum şi zona strict protejată şi zona tampon din cuprinsul Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării»;

j) fond cinegetic naţional – totalitatea fondurilor cinegetice din România;

k) gestionar – persoana juridică română care a fost licenţiată în condiţiile legii şi căreia i se atribuie în gestiune fauna de interes cinegetic din cuprinsul unui fond cinegetic;

l) gestionar consacrat – persoana juridică română, licenţiată în condiţiile legii, cu drept de a obţine gestiunea faunei cinegetice de pe un fond cinegetic, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a avut calitatea de gestionar în contractul de gestionare anterior organizării atribuirii directe pentru fondul cinegetic respectiv; contractul de gestionare nu a încetat din culpa sa; îşi manifestă intenţia de a gestiona în continuare fauna cinegetică de pe fondul cinegetic respectiv, nu înregistrează datorii privind plata tarifului de gestionare şi acceptă tariful de gestionare;

m) gestionare – activitatea de gospodărire durabilă a faunei de interes cinegetic din fondurile cinegetice, realizată de gestionari în baza contractelor de gestiune, pe riscul şi răspunderea lor, pentru perioada stabilită prin contractele de gestiune;

n) jujeu – piesa de formă cilindrică, confecţionată prin strunjire, din lemn de esenţă tare, care trebuie purtată de câinii care însoţesc turmele şi cirezile de animale domestice;

o) licenţă – împuternicirea dată de către administrator unei persoane juridice de a gestiona fauna de interes cinegetic, atestată printr-un document oficial;

p) odorivector – substanţa sau produsul, natural ori de sinteză, care răspândeşte un miros ce atrage exemplarele de faună de interes cinegetic şi care permite omului determinarea direcţiei şi controlul deplasării acestora;

q) organizaţie de vânătoare – persoana juridică română constituită în condiţiile legii, pe baza principiului liberei asocieri a vânătorilor, în scopul gestionării durabile a vânatului şi al exercitării vânătorii recreativ-sportive, care poate adera la asociaţii, uniuni sau federaţii naţionale de profil pentru reprezentarea lor la nivel naţional şi internaţional;

r) populaţie optimă – numărul total de exemplare din fauna de interes cinegetic, care coabitează într-un fond cinegetic într-o anumită structură de specii şi într-o anumită structură de vârste în cadrul fiecărei specii, care asigură conservarea biodiversităţii, produce minimum de pagube şi nu prezintă risc pentru populaţia umană;

s) regim cinegetic – ansamblul de norme tehnice, juridice şi economice prin care fauna de interes cinegetic este administrată şi gestionată durabil, în scopul conservării biodiversităţii, menţinerii echilibrului ecologic, exercitării vânătorii şi satisfacerii unor cerinţe social-economice;

ş) staţionar – suprafaţa de teren, împreună cu instalaţiile şi amenajările specifice existente pe aceasta, unde sunt duse exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic care, ca urmare a stării lor, nu mai pot fi lăsate în libertate, existând pericolul ca acestea să moară. Pe aceste suprafeţe sunt asigurate condiţiile de asistenţă sanitar-veterinară corespunzătoare şi condiţiile de viaţă, creştere şi dezvoltare pentru exemplarele respective;

t) tarif de gestionare – suma de bani care se plăteşte anual de către gestionar pentru exploatarea durabilă a faunei cinegetice pe care o gestionează;

ţ) vânat – exemplarul/exemplarele din specia/speciile de interes cinegetic obţinut/obţinute prin acţiunile de vânătoare sau prin acţiunile de braconaj cinegetic;

u) vânătoare – acţiunea de pândire, căutare, stârnire, urmărire, hăituire sau orice altă activitate având ca finalitate capturarea ori uciderea exemplarelor din speciile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, aflate în stare de libertate. Nu constituie acţiune de vânătoare capturarea autorizată a exemplarelor din speciile de interes cinegetic în scop ştiinţific, urmată de eliberarea acestora;

v) vânător – persoana fizică ce practică vânătoarea în condiţiile prezentei legi;

w) zonă de linişte – suprafaţa stabilită în cadrul unui fond cinegetic, delimitată şi marcată pe teren prin semne vizibile şi distinctive, destinată să asigure condiţii de viaţă optime faunei cinegetice existente în cadrul fondului cinegetic respectiv, indiferent de anotimp.

Art. 2. – Fauna de interes cinegetic este resursă naturală regenerabilă, bun public de interes naţional şi internaţional.

Art. 3. – Exercitarea vânătorii se face în scopul asigurării echilibrului ecologic, ameliorării calităţii populaţiilor faunei de interes cinegetic, cercetării ştiinţifice, precum şi în scop didactic sau recreativ-sportiv.

Art. 4. – Nimeni nu are dreptul de a vâna pe terenul proprietatea altuia fără a avea asupra sa autorizaţia de vânătoare, care dovedeşte, în condiţiile prezentei legi, consimţământul proprietarului, al asociaţiei de proprietari sau al celui mandatat de aceştia în acest scop.

(2) Deţinătorii cu orice titlu ai terenurilor incluse în fondurile cinegetice au obligaţia de a permite desfăşurarea acţiunilor de vânătoare autorizate pe terenurile ce le deţin sau aparţin, în condiţiile alin. (1).

Art. 5. – (1) Criteriile de constituire a unui fond cinegetic sunt următoarele:

a) mărimea suprafeţei fondului cinegetic;

b) stabilirea faunei sedentare de interes cinegetic;

c) limitele fondului cinegetic;

d) apartenenţa, de regulă, la acelaşi etaj altitudinal;

e) structura de proprietate asupra terenului. Se urmăreşte, pe cât posibil, constituirea de fonduri cinegetice pe terenuri care aparţin aceluiaşi tip de proprietate;

f) existenţa diversităţii din punct de vedere al folosinţei terenurilor. Se urmăreşte ca în cadrul unui fond cinegetic să existe cât mai multe categorii de folosinţă a terenului;

g) constituirea, în timp, a fondurilor cinegetice.

(2) Suprafaţa unui fond cinegetic va fi de cel puţin5.000 hala câmpie şi în Delta Dunării,7.000 hala deal şi10.000 hala munte.

(3) Suprafaţa minimă necesară pentru un membru vânător este de:

a)150 hala câmpie şi în Delta Dunării;

b)250 hala deal;

c)350 hala munte.

(4) Fondul cinegetic se delimitează pe limite naturale, cum ar fi: culmi, cursuri de apă şi altele asemenea, şi/sau artificiale stabile în timp, cum ar fi: drumuri, căi ferate, autostrăzi, linii electrice, canale de irigaţii sau navigabile şi altele asemenea, uşor identificabile.

(5) Pentru constituirea unui fond cinegetic este necesară îndeplinirea tuturor criteriilor prevăzute la alin. (1).

CAPITOLUL II – Administrarea şi gestionarea fondului cinegetic al României

Art. 6. – (1) Principalele atribuţii ale administratorului pentru protecţia faunei de interes cinegetic şi în domeniul vânătorii sunt următoarele:

a) elaborează strategia privind fondul cinegetic al României;

b) stabileşte criteriile de atribuire în gestiune a fondurilor cinegetice;

c) stabileşte valoarea de pornire pentru licitaţiile pe care le organizează în scopul atribuirii în gestiune a fondurilor cinegetice;

d) stabileşte tariful de gestionare pentru fondurile cinegetice atribuite direct;

e) elaborează metodologia şi reglementările de organizare şi practicare a vânătorii;

f) stabileşte şi aprobă anual, până la data de 15 mai, cotele anuale de recoltă pentru speciile admise la vânătoare, cu avizul autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului; cotele de recoltă astfel aprobate devin obligatorii de realizat, fără alte avize, acorduri sau autorizări suplimentare;

g) propune, în situaţii justificate, modificarea perioadelor legale de vânătoare pentru unele specii de vânat;

h) avizează propunerile de populare a fondurilor cinegetice cu specii de vânat inexistente în libertate în România, pe baza studiilor de impact, avizate de Academia Română şi de autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului;

i) stabileşte, împreună cu reprezentanţii ministerelor de resort, măsurile necesare menţinerii echilibrului ecologic şi prevenirii pagubelor cauzate de vânat şi prin vânătoare culturilor agricole, animalelor domestice şi fondului forestier;

j) ţine evidenţa şi publică anual date referitoare la populaţia de faună cinegetică, starea de sănătate a acesteia, recoltele şi trofeele de vânat;

k) colaborează cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării în vederea stabilirii programelor de învăţământ pentru instituţiile de învăţământ care au ca discipline de studiu fauna cinegetică şi vânătoarea şi în vederea stabilirii programelor de cercetare ştiinţifică în domeniul cinegetic;

l) controlează activitatea cinegetică la toate nivelurile;

m) organizează direct şi coordonează activitatea de combatere a braconajului;

n) organizează documentarea ştiinţifică în managementul cinegetic şi stabileşte sistemul informaţional în domeniul cinegetic;

o) stabileşte criteriile pentru acordarea licenţei de funcţionare gestionarilor fondurilor cinegetice;

p) acordă licenţa de funcţionare gestionarilor fondurilor cinegetice;

q) colaborează cu Ministerul Justiţiei pentru atestarea experţilor tehnici judiciari în vânătoare;

r) emite şi aprobă modelul permiselor de vânătoare şi ţine evidenţa persoanelor care au dobândit calitatea de vânător;

s) emite şi pune la dispoziţie gestionarilor fondurilor cinegetice formularele autorizaţiilor de vânătoare;

ş) stabileşte rasele de câini admise la vânătoare în România;

t) stabileşte, împreună cu Autoritatea Naţională pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor, armele şi categoriile de muniţie care se pot folosi la vânătoare în România;

ţ) iniţiază acţiuni de popularizare a activităţii cinegetice şi de educare a populaţiei în domeniu;

u) participă sau sprijină, după caz, programul colaborărilor internaţionale în domeniul cinegetic;

v) înfiinţează Comisia naţională de evaluare a trofeelor de vânat, cu reprezentare în teritoriu;

x) stabileşte modelul-cadru al contractului de gestionare prin negociere cu reprezentanţii gestionarilor fondurilor cinegetice.

(2) În cadrul administratorului funcţionează un organ distinct, specializat în domeniul cinegetic.

(3) Pe lângă autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură funcţionează Consiliul Naţional de Vânătoare, înfiinţat prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, compus din reprezentanţi ai administratorului, ai autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului, ai autorităţii naţionale sanitare veterinare, ai unităţilor de învăţământ superior şi de cercetare cu profil cinegetic din România şi ai gestionarilor fondurilor cinegetice proporţional cu suprafaţa fondurilor cinegetice gestionate.

(4) Administratorul adoptă orice alte măsuri necesare, în acord cu dispoziţiile legale privind regimul cinegetic.

Art. 7. – Categoriile de gestionari cu care se pot încheia contracte de gestionare a faunei de interes cinegetic sunt următoarele:

a) administratorii pădurilor proprietate privată;

b) administratorii pădurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale;

c) organizaţiile de vânătoare;

d) administratorul pădurilor proprietate publică a statului;

e) instituţiile publice care au ca obiect de activitate cercetarea ştiinţifică în domeniul cinegetic;

f) instituţiile de învăţământ care au ca discipline de studiu vânatul şi vânătoarea.

Art. 8. – (1) Atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice se realizează de către administrator pe fonduri cinegetice, prin următoarele modalităţi:

a) direct;

b) prin licitaţie publică, pentru fondurile cinegetice neatribuite în condiţiile prevăzute la lit. a).

(2) Atribuirea directă prevăzută la alin. (1) lit. a) se realizează pentru următoarele categorii de fonduri cinegetice:

a) fondurile cinegetice pentru care proprietarii, persoane fizice şi/sau juridice, inclusiv unităţile administrativ-teritoriale, individual ori într-o asociaţie legal constituită în scopul propunerii gestionarului faunei cinegetice, fac dovada că au în proprietate terenuri care reprezintă peste 50% din suprafaţa fiecărui fond cinegetic. Acest tip de atribuire se realizează în favoarea gestionarului propus de către proprietarii terenurilor, pentru o perioadă de 10 ani;

b) fondurile cinegetice neatribuite în condiţiile prevăzute la lit. a) se atribuie, în condiţiile legii, după cum urmează:

1. organizaţiilor vânătoreşti care la data atribuirii gestionează cel puţin 5 fonduri cinegetice li se atribuie, în calitate de gestionari consacraţi, la cerere, câte 5 fonduri cinegetice dintre cele pe care le gestionează şi au rămas neatribuite. După atribuirea celor 5 fonduri cinegetice, li se mai atribuie direct încă 50% din numărul fondurilor cinegetice pe care le-au gestionat şi au rămas neatribuite;

2. organizaţiilor vânătoreşti, instituţiilor de învăţământ de stat care au ca discipline de studiu vânatul şi vânătoarea şi instituţiilor de stat care au ca obiect de activitate cercetarea ştiinţifică în domeniul cinegetic, care la data atribuirii gestionează până la 5 fonduri cinegetice, în calitate de gestionari consacraţi, li se atribuie în gestiune, la cerere, aceleaşi fonduri cinegetice rămase neatribuite direct;

3. administratorului pădurilor proprietate publică a statului, în calitate de gestionar consacrat, i se atribuie, la cerere, 200 de fonduri cinegetice dintre cele pe care le gestionează şi au rămas neatribuite direct şi 50% din restul fondurilor cinegetice pe care le-a gestionat şi au rămas neatribuite;

c) fondurile cinegetice care nu au fost atribuite în condiţiile prevăzute la lit. a) şi b), pentru care statul este proprietar al fondului funciar în suprafaţă mai mare de 50% din suprafaţa fiecărui fond cinegetic. Acest tip de atribuire se poate realiza pentru instituţiile de stat care au ca obiect de activitate cercetarea ştiinţifică în domeniul cinegetic şi pentru instituţiile de învăţământ de stat care au ca disciplină de studiu vânatul şi vânătoarea.

(3) Numărul fondurilor cinegetice rezultat prin aplicarea procentelor prevăzute la alin. (2) lit. b) se rotunjeşte în plus, dacă este cazul, până la nivel de număr întreg.

(4) Atribuirea dreptului de gestionare se realizează ori de câte ori este cazul, ca urmare a încetării contractelor anterioare de gestionare a fondurilor cinegetice, din orice motive.

Art. 9. – (1) La încredinţarea gestiunii, administratorul încheie cu gestionarul un contract de gestionare pentru 10 ani.

(2) Gestionarul este obligat să plătească tariful de gestionare anual, în două tranşe egale, prima până la data de 30 noiembrie a anului în curs şi a doua până la data de 15 mai a anului următor.

(3) Tariful de gestionare prevăzut la alin (2) nu este purtător de TVA şi se calculează pentru sezonul de vânătoare 15 mai anul curent – 14 mai anul viitor.

(4) Plata tarifului de gestionare pentru situaţiile în care contractul de gestionare încetează în cursul sezonului de vânătoare se face proporţional cu numărul de zile calendaristice din sezonul de vânătoare în care fiecare gestionar are în gestiune fauna cinegetică, independent de nivelul realizării cotelor de recoltă, după cum urmează:

a) pentru perioada cuprinsă între începutul sezonului de vânătoare şi data predării-preluării gestiunii faunei cinegetice din fondul cinegetic în cauză se achită de către gestionarul titular al contractului de gestionare care a încetat;

b) pentru perioada cuprinsă între data predării-preluării gestiunii faunei cinegetice din fondul cinegetic în cauză şi sfârşitul sezonului de vânătoare se achită de către gestionarul titular al noului contract de gestionare.

(5) Gestionarii care au în gestiune fonduri cinegetice pot face, de comun acord, schimb de gestiuni, cu avizul administratorului fondului cinegetic naţional. Schimbul se realizează cu păstrarea clauzelor cuprinse în contractele iniţiale, modificându-se doar titularii de contracte prin acte adiţionale încheiate între administrator şi gestionarii în cauză.

Art. 10. – În vederea creării şi stabilirii dreptului de gestionare pentru fauna din fondurile cinegetice, în conformitate cu prevederile prezentei legi, statul român, în calitate de proprietar de fond funciar, este reprezentat de administrator, astfel cum este definit la art. 1 lit. a).

Art. 11. – (1) Fiecare instituţie de învăţământ de stat care are ca disciplină de studiu vânatul şi vânătoarea are dreptul de a gestiona în scop didactic câte un fond cinegetic din judeţul în care aceasta îşi are sediul sau din judeţele limitrofe.

(2) Instituţiile de învăţământ superior de stat care au în programă, ca disciplină de studiu, cel puţin 2 ani, vânatul şi vânătoarea au dreptul de a gestiona în scop didactic maximum 3 fonduri cinegetice din judeţul în care acestea îşi au sediul sau din judeţele limitrofe.

Art. 12. – (1) Atribuirea în gestiune se realizează în maximum 60 de zile de la data încetării din orice cauză a contractului de gestionare anterior.

(2) Pe perioada de încetare a contractului de gestionare anterior şi până la preluarea efectivă în gestiune de către noul gestionar a fondului cinegetic, în baza noului contract de gestionare, gestionarul fondului cinegetic se asigură de fostul gestionar.

(3) Pe durata prevăzută la alin. (2) drepturile şi obligaţiile gestionarului sunt cele prevăzute în contractul de gestionare anterior.

(4) Fondurile cinegetice pentru care din culpa câştigătorului licitaţiei nu a fost încheiat contractul de gestionare în termen de 30 de zile de la data dobândirii acestui drept se scot din nou la licitaţie, în termen de maximum 60 de zile. Licitaţia se repetă până se asigură atribuirea în gestiune, în condiţiile art. 8.

(5) În situaţia în care în timpul derulării unui contract de gestionare, pe suprafaţa unui fond cinegetic se constituie, în condiţiile legii, arie naturală protejată din categoria căreia suprafaţa nu se include în suprafaţa fondurilor cinegetice, contractul de gestionare încheiat iniţial se modifică prin act adiţional, până la începerea următorului sezon de vânătoare, la iniţiativa administratorului, prin derogare de la prevederile art. 5, chiar dacă suprafaţa sa are minimum jumătate din suprafaţa minimă prevăzută de prezenta lege pentru etajul altitudinal respectiv.

(6) În cazurile în care suprafaţa fondului cinegetic rezultat în condiţiile alin. (5) este mai mică decât jumătatea suprafeţei minime prevăzute de prezenta lege pentru etajul altitudinal respectiv, fondul cinegetic se desfiinţează, suprafaţa rezultată rearondându-se, după caz, unuia sau mai multor fonduri cinegetice vecine, cu respectarea principiilor de constituire a fondurilor cinegetice.

(7) Fondurile cinegetice rezultate în condiţiile alin. (6) se scot la licitaţie dacă gestionarul acestora nu este de acord cu modificarea limitelor fondului cinegetic pentru care are contract de gestionare şi cu modificarea sumei de plată, în conformitate cu suprafaţa rezultată ca urmare a aplicării prevederilor alin. (6).

(8) Fauna cinegetică din fondurile cinegetice pentru care, din diverse motive, nu se încheie contracte de gestionare înăuntrul perioadei prevăzute la alin. (1) se încredinţează pentru gestionare administratorului pădurilor proprietate publică a statului, continuându-se procedura de scoatere la licitaţie.

(9) În perioada în care gestionează fauna cinegetică în condiţiile alin. (8), administratorul pădurilor proprietate publică a statului este scutit de plata tarifului de gestionare.

(10) Organizaţiile vânătoreşti care încheie contracte de gestionare a faunei cinegetice în condiţiile prezentei legi au obligaţia ca în termen de maximum 90 de zile de la încheierea contractelor de gestionare să deţină un număr de vânători, înscrişi în evidenţele proprii, de cel puţin 50% din numărul maxim de vânători determinat în funcţie de suprafaţa fondului de vânătoare în cauză şi de suprafaţa minimă prevăzută la art. 5 alin. (3).

(11) Neîndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (10) determină rezilierea de drept a contractului de gestionare, fără alte proceduri prealabile.

Art. 13. – (1) Pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, cuprinse în anexele nr. 1 şi 2, se acordă despăgubiri.

(2) Despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 1 se suportă după cum urmează:

a) pentru pagubele produse în fondurile cinegetice şi în intravilan – de gestionarul faunei cinegetice de pe cuprinsul fondurilor cinegetice în cauză, dacă acesta nu şi-a îndeplinit obligaţiile pentru prevenirea pagubelor;

b) pentru pagubele produse în ariile naturale protejate, neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă – de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, din bugetul aprobat cu această destinaţie.

(3) Pentru situaţiile în care atât gestionarul, cât şi proprietarii de culturi agricole, silvice şi de animale domestice şi-au îndeplinit toate obligaţiile pentru prevenirea pagubelor, despăgubirile se suportă de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, din bugetul aprobat cu această destinaţie.

(4) Despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 2 se suportă de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, din bugetul aprobat cu această destinaţie.

Art. 14. – (1) Gestionarul este obligat la repararea prejudiciului produs din culpa sa faunei cinegetice pe care o gestionează.

(2) Prejudiciul prevăzut la alin. (1) constă în scăderea nivelului calitativ şi/sau numeric al faunei cinegetice şi se calculează conform valorilor de despăgubiri prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.

(3) Pagubele cauzate faunei de interes cinegetic sau pierderile de orice natură cauzate acesteia, care se înregistrează prin gestionarea necorespunzătoare a vânatului, se investighează de către experţi tehnici în vânătoare sau de către experţi tehnici judiciari în vânătoare, după caz.

Art. 15. – (1) În cazul fondurilor cinegetice pentru care s-au încheiat contracte de gestionare a faunei de interes cinegetic, gestionarul asigură plata tarifului de gestionare după cum urmează:

a) 81% din tarif, proprietarilor terenurilor;

b) 16% din tarif, bugetului de stat;

c) 3% din tarif, Fondului pentru mediu.

(2) Tariful de gestionare pentru fondurile cinegetice care se atribuie direct, în condiţiile art. 8 alin. (2), precum şi tariful de pornire la licitaţie pentru fondurile cinegetice care se atribuie prin licitaţie publică, în condiţiile art. 8 alin. (1) lit. b), se stabilesc potrivit modului de calcul prevăzut în anexa nr. 3.

(3) Dacă suprafaţa productivă din cuprinsul fondurilor cinegetice suferă modificări, tarifele de gestionare se actualizează prin acte adiţionale până la data de 15 martie a sezonului de vânătoare în curs.

(31) Neîncheierea actelor adiţionale potrivit prevederilor alin. 3 din vina gestionarului conduce la pierderea dreptului acestuia de a practica vânătoarea pentru sezonul de vânătoare următor.

(4) Plata sumei datorate proprietarilor se realizează după cum urmează:

a) direct, proprietarilor persoane fizice sau persoane juridice care deţin individual suprafeţe de teren mai mari de50 ha;

b) direct, administratorilor terenurilor proprietate a statului, care administrează suprafeţe de teren mai mari de50 ha;

c) direct, asociaţiilor de proprietari constituite în scopul dobândirii dreptului de gestionare;

d) primăriilor, pe teritoriul administrativ-teritorial al cărora se găsesc terenurile, în cazul proprietăţilor persoanelor fizice sau persoanelor juridice mai mici de50 ha.

(5) Plata se face de către gestionar, la solicitarea persoanelor fizice şi/sau juridice care fac dovada proprietăţii terenurilor, în condiţiile legii.

(6) Sumele datorate proprietarilor şi administratorilor terenurilor proprietate publică a statului se stabilesc în funcţie de:

a) categoria de folosinţă a terenului avut în proprietate sau în administrare;

b) ponderea suprafeţei de teren avute în proprietate sau în administrare în suprafaţa totală a categoriei de folosinţă respective din fondul cinegetic;

c) valoarea corespunzătoare tarifului de gestionare pentru suprafaţa totală a categoriei de folosinţă respective din fondul cinegetic.

(7) Administratorul pădurilor proprietate publică a statului are obligaţia să asigure, cu titlu gratuit, în fondul forestier proprietate publică a statului, terenuri libere de vegetaţie forestieră dintre cele existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, destinate, prin amenajamentul silvic, cultivării, depozitării şi distribuirii hranei complementare a vânatului sau amplasării construcţiilor şi instalaţiilor vânătoreşti, inclusiv a fazaneriilor existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, în suprafaţă de minimum:

a)1 hapentru1.000 hade pădure în etajul altitudinal de munte;

b)2 hapentru1.000 hade pădure în etajul altitudinal de deal;

c)3 hapentru1.000 hade pădure în etajul altitudinal de câmpie.

(71) Gestionarii au obligaţia de a prelua terenurile asigurate potrivit prevederilor alin. (7) pe baza unui document de predare-preluare, în prezenţa reprezentantului administratorului.

(8) Proprietarii şi deţinătorii de terenuri cu orice titlu, precum şi executanţii de lucrări de orice natură pe terenurile din fondurile cinegetice sunt obligaţi să ia măsurile prevăzute de lege pentru protecţia faunei cinegetice şi a mediului său de viaţă şi răspund pentru pagubele pe care le produc acestora prin acţiuni ilicite săvârşite cu intenţie sau din culpă.

 

CAPITOLUL III – Protecţia faunei de interes cinegetic

Art. 16. – (1) În vederea creării bazei ştiinţifice pentru gestionarea durabilă a faunei de interes cinegetic se înfiinţează, în cadrul institutului care realizează cercetarea ştiinţifică pentru silvicultură, o secţie de cercetări cinegetice.

(2) În subordinea institutului prevăzut la alin. (1) funcţionează câte un staţionar în fiecare regiune de dezvoltare economică.

(3) Atribuţiile şi regulamentul de funcţionare a institutului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 17. – (1) Gestionarii sunt obligaţi să asigure gospodărirea faunei de interes cinegetic, cu respectarea principiului durabilităţii, pe baza studiilor de evaluare şi a planurilor de management cinegetic întocmite pentru fiecare fond cinegetic, pentru perioada de valabilitate a contractului de gestionare.

(2) Studiile de evaluare a efectivelor speciilor admise la vânătoare se întocmesc anual de către personalul cu specializare silvică sau cinegetică angajat al gestionarului fondurilor cinegetice şi vor fi supuse aprobării administratorului.

(21) Planurile de management cinegetic se întocmesc pentru o perioadă de 10 ani de către personalul cu specializare superioară silvică sau cinegetică angajat al gestionarului şi se supun aprobării administratorului în termen de 6 luni de la primirea în gestiune a fondurilor de vânătoare.

(22) În situaţia fondurilor cinegetice care se suprapun peste ariile naturale protejate, planurile de management cinegetic vor fi corelate cu planurile de management al ariilor naturale protejate.

(23) În fondurile cinegetice care cuprind şi arii naturale protejate, evaluarea populaţiilor din speciile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 se realizează împreună cu reprezentanţii administraţiilor ariilor naturale protejate.

(3) Managementul populaţiei faunei de interes cinegetic din suprafeţele neincluse în fondurile cinegetice se face de către consiliile locale, pentru intravilanul localităţilor, în baza hotărârilor proprii, aprobate de agenţia locală de protecţie a mediului, respectiv de către administraţiile ariilor protejate, în baza hotărârilor consiliilor ştiinţifice ale acestora, conform prevederilor din planul de management şi, după caz, din regulamentul ariilor naturale protejate respective.

(4) Managementul populaţiei faunei de interes cinegetic din parcuri naţionale, rezervaţii ştiinţifice, zone cu protecţie strictă sau zone de protecţie integrală din celelalte arii naturale protejate incluse în fonduri cinegetice se face de către administraţiile ariilor protejate, în baza hotărârilor consiliilor ştiinţifice ale acestora, conform prevederilor din planul de management şi, după caz, din regulamentul ariilor naturale protejate respective.

Art. 18. – Gestionarii sunt obligaţi să asigure paza faunei de interes cinegetic, în condiţiile legii, cu cel puţin un paznic de vânătoare pe fond.

Art. 19. – (1) În scopul conservării biodiversităţii, regimul juridic al vânării mamiferelor şi păsărilor, inclusiv a celor migratoare, este reglementat de prezenta lege şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

(2) Speciile de mamifere şi păsări, inclusiv cele migratoare, la care vânarea este interzisă, se supun derogărilor stabilite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare.

(21) Evaluarea populaţiilor din speciile prevăzute în anexa nr. 2 se realizează de către gestionar, sub coordonarea autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului şi a administratorului.

(3) Pisicile şi câinii sălbăticiţi sau hoinari găsiţi pe suprafeţele fondurilor cinegetice se împuşcă fără restricţii şi fără obligarea la despăgubiri, iar fapta nu constituie infracţiune.

(4) Pisicile şi câinii care sunt în situaţia prevăzută la alin. (3) se împuşcă de către personalul de specialitate al gestionarului fondului cinegetic sau de vânători, cu ocazia acţiunilor organizate în acest scop, la care participă şi personal de specialitate al gestionarului sau cu ocazia vânătorilor organizate.

(5) Vânatul recoltat în condiţiile alin. (1) şi (2), în baza autorizaţiei de vânătoare individuale, se crotaliază după recoltare, înainte de părăsirea fondului cinegetic conform normelor stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

Art. 20. – (1) În vederea conservării faunei de interes cinegetic, administratorul, împreună cu autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului şi cu gestionarul fondului cinegetic, delimitează în fiecare fond cinegetic una sau mai multe zone de linişte a faunei cinegetice, în care se iau măsuri suplimentare de protecţie prin planurile de management cinegetic.

(2) Suprafaţa zonelor de linişte a faunei cinegetice însumează minimum 10% din suprafaţa totală a fiecărui fond cinegetic.

(3) Acolo unde există arii naturale protejate încadrate în alte categorii de management decât cele prevăzute la art. 1 lit. j) sau coridoare ecologice de migraţie ori habitate naturale de interes comunitar, zonele de linişte se constituie integral sau parţial, după caz, în suprafaţa acestora.

Art. 21. – (1) Popularea cu exemplare din speciile de vânat inexistente în fondurile cinegetice din România se poate face numai dacă:

a) anterior acţiunii de populare au fost realizate experimente în România de către sau sub supravegherea unei instituţii de cercetare ori de învăţământ superior cu activitate cinegetică;

b) ulterior experimentelor au fost realizate studii de impact avizate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi aprobate de autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului.

(2) Popularea cu exemplare importate din speciile din fauna de interes cinegetic indigene se realizează pe baza aprobării date de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, în baza certificării calităţii genetice a acestora, dată de o instituţie ştiinţifică cu activitate cinegetică, cu acordul autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului.

(3) În funcţie de rezultatul experimentelor şi al studiilor de impact, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură face propuneri de completare a anexei nr. 1 sau 2, după caz, cu acordul autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului.

Art. 22. – (1) Acţiunea de capturare a vânatului viu este admisă în cadrul cotei de recoltă aprobate, prin metode şi mijloace reglementate care nu vatămă exemplarul/exemplarele, numai sub directa îndrumare a personalului de specialitate.

(2) Capturarea exemplarelor de faună de interes cinegetic în scop de cercetare ştiinţifică se poate face şi în perioadele în care vânătoarea este interzisă, cu condiţia eliberării exemplarului/exemplarelor capturat/capturate în teritoriul de unde a/au fost capturat/capturate şi cu înştiinţarea autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului. În acest caz, numărul exemplarelor eliberate nu diminuează cota de recoltă.

Art. 23. – (1) În scopul gestionării durabile a faunei de interes cinegetic, se interzic:

a) popularea fondurilor cinegetice cu exemplare bolnave, degenerate sau provenind din crescătoriile de vânat destinate altor scopuri;

b) lăsarea animalelor domestice libere sau păşunatul cu acestea în fondul forestier;

c) Abrogată prin punctul 18. din Legea 215/2008 începând cu 13.11.2008.

d) înfiinţarea, întreţinerea sau recoltarea culturilor agricole, fără asigurarea protecţiei faunei de interes cinegetic;

e) Abrogată prin punctul 18. din Legea 215/2008 începând cu 13.11.2008.

f) distrugerea sau degradarea instalaţiilor vânătoreşti de orice fel ori a culturilor pentru vânat;

g) lăsarea liberă a câinilor de vânătoare sau a celor însoţitori de turme sau cirezi în fondurile cinegetice, altfel decât vaccinaţi sau dehelmintizaţi;

h) circulaţia persoanelor sau a mijloacelor de transport însoţite de câini liberi, legaţi ori captivi, care aparţin altor categorii decât câinii de vânătoare sau însoţitorii de turme ori cirezi, altfel decât vaccinaţi sau dehelmintizaţi;

i) permiterea însoţirii, în fondurile cinegetice, a turmelor şi cirezilor, precum şi a mijloacelor de transport de orice fel, de câini care nu poartă jujeu;

j) circulaţia, pe fondurile cinegetice, a persoanelor însoţite de câini, fără a fi purtaţi în lesă, din alte rase decât cele admise la vânătoare în România;

k) permiterea însoţirii turmelor şi cirezilor de către câini însoţitori al căror număr este mai mare de 3 în zona de munte, de 2 în zona de deal şi de 1 la câmpie. În acest număr se includ şi câinii care asigură paza stânei;

l) hrănirea complementară a vânatului, cu încălcarea reglementărilor în vigoare;

m) mutarea de către personal neautorizat a hranei destinate vânatului;

n) distrugerea sau sustragerea hranei destinate vânatului;

o) Abrogată prin punctul 18. din Legea 215/2008 începând cu 13.11.2008.

p) nepredarea către gestionar sau către un reprezentant al acestuia, în termen de 7 zile de la momentul găsirii, a coarnelor lepădate de cervide;

q) neanunţarea celei mai apropiate primării despre existenţa în fondurile cinegetice a unor cadavre de animale din speciile de faună de interes cinegetic;

r) naturalizarea exemplarelor de vânat sau prelucrarea celorlalte produse ale vânatului, altele decât carnea, în scop de comercializare sau ca prestare de servicii, fără ţinerea evidenţei potrivit modelului stabilit de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură;

s) depozitarea în teren sau utilizarea în combaterea dăunătorilor vegetali şi animali ai culturilor agricole sau silvice a substanţelor chimice toxice pentru fauna de interes cinegetic, fără luarea măsurilor de protecţie a acestora;

ş) lăsarea în libertate a animalelor domestice sau a metişilor acestora, în scopul sălbăticirii;

t) lăsarea în libertate în fondurile cinegetice a exemplarelor din specii de animale sălbatice care nu sunt incluse în anexa nr. 1 sau 2;

ţ) producerea, procurarea, comercializarea şi deţinerea curselor de orice fel destinate capturării sau uciderii vânatului, fără aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;

u) nerespectarea prevederilor referitoare la vânătoare cuprinse în planurile de management şi în regulamentele ariilor naturale protejate, altele decât cele aflate în categoriile pe suprafeţele cărora nu se constituie fonduri cinegetice;

v) distrugerea materialelor de conştientizare privind fauna de interes cinegetic şi vânătoarea, a indicatoarelor pentru orientarea în fondurile cinegetice;

w) deranjarea exemplarelor de faună de interes cinegetic în scopul fotografierii sau filmării, în afara traseelor turistice sau a căilor de comunicaţie.

x) Abrogată prin punctul 2. din Ordonanţa de urgenţă nr. 154/2008 începând cu 25.11.2008.

(11) Prevederile art. 33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. b), este permis păşunatul vitelor mari dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

a) suprafeţele pe care se păşunează sunt suprafeţe în care arboretele rezultate prin regenerare naturală au vârsta mai mare de 15 ani sau suprafeţe pe care plantaţiile realizate au starea de masiv încheiată şi înălţime mai mare de3 metri;

b) nu există păşune comunală.

(3) În situaţiile prevăzute la alin. (2), păşunatul este permis cu acordul scris al proprietarului pădurii şi al gestionarului fondului cinegetic.

(4) Pentru asigurarea scopului prevăzut la alin. (1), gestionarii fondurilor cinegetice sunt obligaţi să predea exemplarele din speciile de faună cinegetică găsite, rănite sau bolnave în fondurile cinegetice pe care le gestionează, staţionarului care funcţionează în cadrul regiunii de dezvoltare economică.

(5) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (4), gestionarilor fondurilor cinegetice din care provin exemplarele predate la staţionare nu li se reduc cotele de recoltă aprobate.

CAPITOLUL IV – Exercitarea vânătorii

Art. 24. – Speciile de interes cinegetic admise la vânătoare se vânează în numărul, în locurile, în perioadele şi cu mijloacele admise de lege, cu respectarea reglementărilor privind autorizarea, organizarea şi practicarea vânătorii.

Art. 25. – Speciile de interes cinegetic sunt prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.

Art. 26. – (1) Perioadele în care se poate practica vânătoarea la speciile de mamifere sunt precizate în anexa nr. 1 lit. A.

(11) Perioadele în care se poate practica vânătoarea la păsări, inclusiv cele migratoare, stabilite în concordanţă cu prevederile art. 33 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, sunt precizate în anexa nr. 1 lit. B.

(12) Prin excepţie de la prevederile alin. (11), vânătoarea la păsări migratoare în fondurile cinegetice care se suprapun pe teritoriul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării» începe cu 15 zile mai târziu faţă de datele înscrise în anexa nr. 1 lit. B.

(2) În situaţii de excepţie, motivate de menţinerea biodiversităţii faunei sălbatice şi de păstrarea echilibrului ecologic, bazate pe cercetări ştiinţifice, administratorul împreună cu autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului propun restrângerea sau extinderea perioadei de vânătoare la unele specii de interes cinegetic.

(3) În vederea prelevării de probe biologice necesare stabilirii statusului de sănătate a animalelor sălbatice, administratorul poate aproba, la solicitarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, cu avizul autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului, recoltarea de către gestionarii fondurilor cinegetice a unor exemplare, în număr limitat, din speciile cuprinse în anexele nr. 1 şi 2 în orice perioadă a anului.

Art. 27. – (1) Vânătoarea se exercită numai de către vânători care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) posedă permis de vânătoare cu arma;

b) posedă autorizaţii eliberate de gestionar;

c) posedă permis de armă tip B;

d) posedă asigurare obligatorie împotriva accidentelor.

(2) Abrogat prin punctul 25. din Legea 215/2008 începând cu 13.11.2008.

Art. 28. – (1) Permisele de vânătoare prevăzute la art. 27 pot fi:

a) permanente;

b) temporare.

(2) Permisele de vânătoare permanente se tipăresc, se înseriază, se gestionează şi se eliberează cetăţenilor cu domiciliul sau rezidenţa în România de către organizaţiile vânătoreşti care au în gestiune fonduri cinegetice, conform modelului aprobat de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

(3) Condiţiile pe care un solicitant trebuie să le îndeplinească, cumulativ, pentru a se încadra în una dintre categoriile prevăzute la alin. (2) sunt următoarele:

a) vârsta minimă de 18 ani;

b) să fi efectuat un an de stagiatură sub îndrumarea organizaţiei vânătoreşti care gestionează cel puţin un fond cinegetic, la care solicită să fie înscris;

c) să fi luat parte la minimum o instruire practică într-un poligon de tir;

d) să fi fost declarat admis la examenul organizat pentru obţinerea permisului de vânătoare permanent, susţinut în faţa unei comisii mixte, constituită din reprezentanţii autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi ai asociaţiilor, uniunilor sau federaţiilor naţionale de profil recunoscute la nivel naţional şi internaţional şi înfiinţate prin lege;

e) în ultimii 3 ani să nu fi săvârşit fapte care sunt încadrate ca infracţiuni, conform prezentei legi.

(4) Permisul de vânătoare temporar se eliberează de către gestionarii fondurilor cinegetice, la cererea:

a) apatrizilor cu domiciliul în străinătate care în ţara de domiciliu sunt vânători şi dacă sunt veniţi în România pentru acţiuni de vânătoare, dacă în ţara de unde vin aceştia vânătorii români pot practica vânătoarea numai pe baza unei licenţe emise de autorităţile competente;

b) cetăţenilor străini care în ţara de domiciliu sunt vânători şi dacă sunt veniţi în România pentru acţiuni de vânătoare, dacă în ţara de unde vin aceştia vânătorii români pot practica vânătoarea numai pe baza unei licenţe emise de autorităţile competente.

(5) Regulamentul pentru preschimbarea permiselor de vânătoare aflate în uz şi pentru obţinerea permiselor de vânătoare în condiţiile prezentei legi se aprobă prin ordin al administratorului.

(6) Examenul pentru obţinerea calităţii de vânător se organizează pe judeţe, în conformitate cu regulamentul aprobat prin ordin al administratorului.

Art. 29. – Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care au calitatea de vânător în ţara de domiciliu, atestată prin document specific ţării respective, au dreptul de a practica vânătoarea în România dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 27 alin. (1) lit. b), c) şi d).

Art. 30. – (1) Permisul de vânătoare se anulează dacă posesorul lui a săvârşit o faptă sancţionată ca infracţiune de prezenta lege.

(2) Anularea permisului de vânătoare se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

Art. 31. – (1) Autorizaţiile de vânătoare sunt:

a) individuale;

b) colective.

(2) Autorizaţiile de vânătoare individuale sau colective sunt documente cu regim special, emise şi înseriate de gestionari printr-un sistem informatic, conform modelului şi reglementărilor stabilite prin ordin al conducătorului administratorului.

(3) Documentele prevăzute la alin. (1) pot fi folosite de gestionari, în condiţiile stabilite prin reglementările referitoare la organizarea şi practicarea vânătorii.

(4) Autorizaţia de vânătoare eliberată de gestionar dă dreptul titularului acesteia de a vâna exemplarele pentru care a fost eliberată autorizaţia, pe terenurile incluse în fondul cinegetic respectiv, indiferent de categoria de proprietate şi de proprietarul acestora.

Art. 32. – Prin excepţie de la prevederile art. 27, pot exercita vânătoarea numai pe bază de autorizaţii de vânătoare eliberate de gestionar următoarele categorii de persoane:

a) elevii şi studenţii din unităţile de învăţământ abilitate, în care se studiază ca disciplină, în cadrul programului de instruire, vânatul şi vânătoarea, pe fondurile cinegetice gestionate de acestea;

b) personalul tehnic de vânătoare, angajat al gestionarilor fondurilor cinegetice, dar numai în limita atribuţiilor de serviciu pe fondurile cinegetice ale gestionarului.

Art. 33. – (1) Vânătoarea se practică cu:

a) arme de foc de vânătoare;

b) capcane autorizate.

(2) Caracteristicile mijloacelor prevăzute la alin. (1) lit. b) se stabilesc prin ordin al conducătorului administratorului.

Art. 34. – Pe suprafeţele din intravilan, în zona strict protejată şi în zona tampon din cuprinsul Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării», recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică şi a câinilor fără stăpân se realizează, în condiţiile legii, de gestionarul din zona respectivă pe baza unui contract de prestări de servicii, la solicitarea consiliului local sau a administraţiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului ştiinţific al acesteia, după caz.

Art. 35. – (1) Vânătoarea în fondurile cinegetice care cuprind şi arii naturale protejate este admisă numai cu respectarea condiţiilor prevăzute în planurile de management cinegetic şi în planurile de management al ariilor naturale respective.

(2) Abrogat prin punctul 5. din Ordonanţa de urgenţă nr. 154/2008 începând cu 25.11.2008.

(3) Abrogat prin punctul 5. din Ordonanţa de urgenţă nr. 154/2008 începând cu 25.11.2008.

(4) Hrănirea sau nădirea exemplarelor din speciile de interes cinegetic la distanţe mai mici de1 kmde limita ariilor naturale protejate în care vânătoarea este interzisă sau în cele neincluse în fondurile cinegetice este interzisă.

Art. 36. – Exemplarele din speciile de mamifere admise la vânătoare, care produc pagube culturilor agricole, silvice sau animalelor domestice, pot fi vânate şi în afara perioadei legale de vânătoare, în condiţiile aprobării administratorului.

Art. 37. – Pentru acţiunile care se desfăşoară în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (2) se eliberează autorizaţii de capturare, emise de administrator în condiţiile legii.

Art. 38. – (1) Cu respectarea prevederilor art. 33 alin. (1) lit. f) şi ale art. 33 alin. (2) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 sunt permise următoarele:

a) mamiferele şi păsările admise la vânătoare sau părţi ori produse provenite de la acestea, dobândite legal prin acţiuni de vânătoare, pot face obiectul transportului pentru nevoile proprii ale vânătorilor;

b) mamiferele admise la vânătoare în stare vie ori moartă sau orice părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat, recoltate cu respectarea prevederilor legale, pot face obiectul comercializării, deţinerii şi/sau transportului în scopul comercializării sau populării de către persoane juridice autorizate, potrivit legii;

c) comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării speciilor de păsări cuprinse în anexele nr. 5D şi 5Ela Ordonanţade urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 se realizează în conformitate cu prevederile art. 33 al acestei ordonanţe de urgenţă.

(2) Transportul, comercializarea, naturalizarea şi orice operaţiuni privind vânatul sau părţi ori produse uşor identificabile provenite de la acesta, dobândite fără respectarea condiţiilor legii, sunt interzise.

Art. 39. – Fără a se aduce atingere prevederilor art. 37 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, sunt interzise şi următoarele:

a) depăşirea cotei de recoltă care a fost aprobată la nivel de gestionar;

b) depăşirea numărului de piese aprobate pentru recoltă/vânător/zi de vânătoare;

c) furnizarea de către gestionar de informaţii eronate referitoare la nivelul populaţiei speciilor de faună de interes cinegetic, estimate la nivelul fondului cinegetic;

d) nerealizarea cotei de recoltă pentru vânatul sedentar ori depăşirea cotei de recoltă pe fond cinegetic, fără motive justificate;

e) vânătoarea pe alt fond cinegetic decât cel pe care vânătorul este autorizat să vâneze;

f) urmărirea vânatului rănit pe alt fond cinegetic, fără acordul gestionarului acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond cu arma de vânătoare neintrodusă în toc, şi în afara căilor de comunicaţie;

g) accesul cu arma de vânătoare, altfel decât purtată în toc, în parcuri naţionale, în rezervaţii ştiinţifice, în zonele cu protecţie strictă sau în zonele de protecţie integrală din ariile naturale protejate cuprinse în fonduri cinegetice;

h) utilizarea steguleţelor şi gardurilor pentru dirijarea exemplarelor din speciile de interes cinegetic, precum şi a detectoarelor de animale;

i) vânarea cerbilor, căpriorilor, caprelor negre, muflonilor, mistreţilor şi urşilor prin utilizarea altor cartuşe decât a celor cu proiectile unice, ale căror caracteristici sunt prevăzute prin reglementările tehnice emise de administrator;

j) vânarea iepurilor, fazanilor sau potârnichilor la hrănitori ori de la apusul până la răsăritul soarelui;

k) vânarea cerbilor, căpriorilor şi caprelor negre la hrănitori, la sărării, la goană sau cu câini gonitori;

l) vânarea urşilor la nadă sau la bârlog; este permisă vânătoarea la nadă a exemplarelor de urs care produc pagube, cu aprobarea administratorului şi a autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului;

m) vânarea păsărilor de baltă în apropierea gurilor de apă pe timp de îngheţ, dacă suprafaţa liberă a apei nesituată la gura de apă este îngheţată pe mai mult de 70%;

n) vânarea puilor nezburători ai păsărilor de interes cinegetic;

o) folosirea la vânătoare a armelor care au calibrul necorespunzător speciei pentru care este autorizată acţiunea de vânătoare sau a celor la care percuţia cartuşului se realizează pe ramă;

p) Abrogată prin punctul 36. din Legea 215/2008 începând cu 13.11.2008.

q) Abrogată prin punctul 36. din Legea 215/2008 începând cu 13.11.2008.

r) Abrogată prin punctul 36. din Legea 215/2008 începând cu 13.11.2008.

s) Abrogată prin punctul 36. din Legea 215/2008 începând cu 13.11.2008.

ş) utilizarea odorivectorilor, cu excepţia cercetării ştiinţifice, fără aprobarea administratorului;

t) comercializarea de către persoane fizice a vânatului, a cărnii de vânat, a diferitelor produse de vânat sau a trofeelor de vânat;

ţ) fabricarea, comercializarea, deţinerea sau utilizarea alicelor cu diametrul mai mare de5 mm;

u) vânătoarea în parcuri naţionale, în rezervaţii ştiinţifice, în zonele cu protecţie strictă sau în zonele de protecţie integrală din ariile naturale protejate cuprinse în fonduri cinegetice, precum şi vânătoarea în crescătorii de vânat;

v) vânătoarea în rezervaţiile naturale a speciilor care fac obiectul protecţiei în aria naturală protejată;

w) vânătoarea în suprafeţele ariilor naturale protejate cuprinse în fondurile de vânătoare, practicată fără respectarea prevederilor planurilor de management cinegetic, şi în cele ale ariilor naturale respective în ceea ce priveşte vânătoarea;

x) utilizarea armelor neomologate sau neautorizate pentru vânătoare în România;

y) părăsirea fondului cinegetic fără ca vânatul recoltat, în baza autorizaţiei de vânătoare individuale, să fie crotaliat, iar numărul crotaliei să fie trecut în autorizaţia de vânătoare.

z) împiedicarea practicării vânătorii.

z1) completarea necorespunzătoare a autorizaţiilor de vânătoare;

z2) nereturnarea în termen a autorizaţiilor de vânătoare de către titularii acestora.

z3) accesul cu arma de vânătoare în zona strict protejată şi în zona-tampon din cuprinsul Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării»;

z4) vânătoarea pe suprafeţele din intravilan, în zona strict protejată şi în zona-tampon din cuprinsul Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării».

Art. 391. – (1) Prin excepţie de la prevederile art. 39 lit. g), u), w), în interesul protejării faunei şi florei sălbatice, al conservării habitatelor naturale, pentru prevenirea producerii unor daune importante, în interesul sănătăţii şi securităţii publice sau pentru alte raţiuni de interes public major în parcuri naţionale, în rezervaţii ştiinţifice, în zonele cu protecţie strictă sau în zonele de protecţie integrală din ariile naturale protejate cuprinse în fonduri cinegetice, recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică admise la vânătoare şi a câinilor fără stăpân se realizează, în condiţiile legii, de gestionarul fondului cinegetic respectiv, cu acordul administratorului, la solicitarea administraţiei ariei naturale protejate, avizată de consiliul ştiinţific al acesteia.

(2) Exemplarele recoltate în condiţiile alin. (1) se valorifică de gestionari potrivit legii şi reprezintă baza de calcul al tarifului de gestionare a faunei cinegetice.

Art. 40. – (1) Vânatul sau exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic dobândite în condiţiile prezentei legi se valorifică, după caz, de gestionar, consiliul local sau administraţia ariei naturale protejate.

(2) Sumele rezultate din valorificarea prevăzută la alin. (1) de către consiliile locale sau de către administraţiile ariilor protejate se fac venit la bugetul de stat.

(3) Vânatul rezultat în urma unor acţiuni ilegale, precum şi exemplarele din fauna de interes cinegetic găsite moarte aparţin, după caz:

a) gestionarului, dacă acestea sunt găsite pe fonduri cinegetice şi se încadrează în cota de recoltă aprobată;

b) statului, dacă acestea sunt găsite pe suprafeţe situate în perimetrul construit sau împrejmuit din intravilanul localităţilor sau în arii protejate, neincluse în fondurile cinegetice, sau dacă cota de recoltă a fost realizată pentru cele din fondurile cinegetice.

(4) Exemplarele care se regăsesc în situaţia prevăzută la alin. (3) lit. a) diminuează cota de recoltă în mod corespunzător.

(5) Coarnele lepădate de cervide, găsite pe fondurile cinegetice, aparţin gestionarilor.

 

   CAPITOLUL V – Răspunderi şi sancţiuni

Art. 41. – Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea contravenţională, civilă sau penală, după caz.

Art. 42. – (1) Constituie infracţiune de braconaj şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani sau cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei:

a) vânătoarea fără permis de vânătoare, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 32;

a1) vânătoarea fără autorizaţie de vânătoare legală;

b) vânătoarea prin folosirea ogarilor sau a metişilor de ogari;

c) emiterea de autorizaţii de vânătoare prin care se depăşeşte cota de recoltă aprobată pentru fiecare gestionar;

d) vânarea speciilor de vânat strict protejate în alte condiţii decât cele legale;

e) vânătoarea în parcuri naţionale, în rezervaţii ştiinţifice, în zonele cu protecţie strictă sau în zonele de protecţie integrală din celelalte arii naturale protejate altfel decât în condiţiile art. 391;

f) vânătoarea în intravilan, în zona strict protejată şi în zona tampon din cuprinsul Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării» altfel decât în condiţiile art. 34;

g) vânătoarea păsărilor migratoare de apă în ariile de protecţie specială avifaunistică şi a speciilor care fac obiectul protecţiei în ariile speciale de conservare, precum şi vânătoarea în suprafeţele celorlalte arii naturale protejate, cuprinse în fondurile cinegetice, fără respectarea prevederilor referitoare la vânătoare, din planurile de management cinegetic, din planurile de management ale ariilor naturale protejate;

h) urmărirea vânatului rănit pe alt fond cinegetic, fără acordul gestionarului acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond, cu arma de vânătoare, în afara căilor de comunicaţie;

i) vânătoarea pe alt fond cinegetic decât cel pe care vânătorul este autorizat să vâneze;

j) vânarea în afara perioadelor legale de vânătoare la specia respectivă, conform anexei nr. 1 şi prevederilor art. 36 sau aprobării date pentru speciile din anexa nr. 2;

k) vânătoarea prin utilizarea pe timp de noapte a autovehiculelor sau a dispozitivelor care permit ochirea şi tragerea pe întuneric;

l) vânarea mamiferelor prin utilizarea capcanelor neautorizate;

m) vânătoarea prin utilizarea substanţelor chimice toxice folosite în combaterea dăunătorilor vegetali şi animali ai culturilor agricole şi/sau silvice, ce provoacă intoxicarea sau moartea faunei de interes cinegetic;

n) vânarea urşilor la nadă şi/sau la bârlog;

o) vânarea puilor nezburători ai păsărilor de interes cinegetic;

p) vânătoarea cu exemplare de păsări de pradă, cu arcuri şi cu arbalete;

q) vânătoarea prin utilizarea armelor altfel decât ţinute în mână, a armelor la care percuţia cartuşului se realizează pe ramă ori/şi a altor arme decât cele autorizate sau omologate, după caz, pentru vânătoare în România;

(2) Faptele prevăzute la alin. (1) se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani, dacă au fost săvârşite:

a) de două sau mai multe persoane împreună;

b) de o persoană cu atribuţii de serviciu sau atribuţii publice în domeniul vânătorii, precum şi de reprezentanţii persoanelor juridice care au în obiectul de activitate ocrotirea vânatului sau vânătoarea;

c) recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică strict protejate de pe suprafeţele din intravilan, din zona strict protejată şi din zona-tampon din cuprinsul Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării», altfel decât în condiţiile derogărilor stabilite conform legii;

d) vânătoarea pe timp de noapte, cu excepţia speciilor la care vânătoarea este permisă în acest interval, conform reglementărilor privind organizarea şi practicarea vânătorii.

Art. 43. – (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei nerespectarea prevederilor art. 39 lit g) şi z3).

(2) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei nerespectarea prevederilor art. 39 lit. u) şi z4).

Art. 44. – Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă de la 15.000 lei la 30.000 lei:

a) scoaterea din ţară a trofeelor care pot fi medaliate de vânat sau a faunei vii de interes cinegetic, fără respectarea dispoziţiilor legale;

b) transportul vânatului dobândit în condiţiile art. 42 sau găsit împuşcat ori tranşat în teren, comercializarea, naturalizarea şi orice operaţiuni privind vânatul sau părţi ori produse uşor identificabile provenite de la acesta, dobândite fără respectarea condiţiilor legii;

c) eliberarea şi folosirea permiselor sau a autorizaţiilor de vânătoare în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 27-29 şi 31;

d) eliberarea de autorizaţii pentru vânătoare în rezervaţii cinegetice fără aprobarea administratorului.

e) împiedicarea, prin exercitarea de acte de violenţă, a desfăşurării activităţilor de vânătoare în condiţiile art. 4 alin. (2).

Art. 441. – Complicitatea la acţiunile prevăzute la art. 42-44 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 3.000 lei la 10.000 lei.

Art. 45. Abrogat prin punctul 14. din Ordonanţa de urgenţă nr. 154/2008 începând cu 25.11.2008.

Art. 451. – Constatarea faptelor ce constituie infracţiune potrivit art. 42-44 se face, în afara organelor de urmărire penală, şi de către personalul salariat cu atribuţii de ocrotire a vânatului din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului şi gestionarilor fondurilor cinegetice, precum şi de un alt personal de specialitate împuternicit în acest scop de către conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

Art. 46. – (1) Bunurile care au servit la săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art. 42-44, inclusiv mijloacele de transport, se confiscă.

(2) Trofeele de vânat şi vânatul care fac obiectul infracţiunilor prevăzute la art. 42-44 se confiscă.

(3) Bunurile prevăzute la alin. (1) se reţin de către agentul constatator în vederea confiscării şi se predau organelor de urmărire penală, iar vânatul şi trofeele de vânat prevăzute la alin. (2) se reţin şi se predau gestionarului fondului cinegetic, care le ţine la dispoziţia organelor de urmărire penală.

Art. 461. – Faptele prevăzute la art. 42-45 prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, indiferent de modul şi de mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi de persoana şi de conduita făptuitorului.

Art. 47. – Permisul de vânătoare al celui care a săvârşit una dintre faptele prevăzute la art. 42 şi 43 se retrage şi se anulează, în condiţiile legii.

Art. 48. – (1) Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează:

a) vânătoarea fără asigurare împotriva accidentelor, cu amendă de la 100 lei la 300 lei;

b) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. d), f), n), p) şi v) şi la art. 39 lit. b), d), ş), y), z1) şi z2), cu amendă de la 250 lei la 750 lei;

c) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 15 alin. (2), art. 18, art. 23 alin. (1) lit. c), h), i), j), k), l) şi s), precum şi la art. 39 lit. h), k), m) şi t), cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei;

d) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 15 alin. (5), art. 23 alin. (1) lit. a), b), g), r), ş), t) şi w), precum şi la art. 39 lit. i), ţ), u) şi z), cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei;

e) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 15 alin. (1), art. 17 alin. (1), (21), (22), (23), (3) şi (4), art. 19 alin. (21), art. 21, art. 23 alin. (1) lit. q), ţ) şi x), art. 35 alin. (4) şi la art. 39 lit. c), j) şi o), cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei.

(2) În toate cazurile, permisul de vânătoare al celui care a săvârşit una dintre faptele prevăzute la alin. (1) va fi reţinut de către agentul constatator şi va fi transmis imediat unităţii care l-a emis.

Art. 49. – Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul salariat cu atribuţii de ocrotire a vânatului din cadrul persoanelor juridice care gestionează fonduri cinegetice, de personalul structurilor de administrare a ariilor naturale protejate, de alt personal de specialitate, împuternicit în acest scop de conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, precum şi de lucrătorii anume desemnaţi de Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Art. 50. – (1) Persoanele împuternicite să constate infracţiunile prevăzute la art. 42-44 şi contravenţiile prevăzute la art. 48 sunt asimilate, în exercitarea atribuţiilor ce decurg din împuternicire, personalului care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice.

(2) Procesul-verbal de constatare a contravenţiilor este un document tipizat al cărui model se stabileşte de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

Art. 51. – (1) Cuantumul despăgubirilor pentru pagubele produse faunei cinegetice prin fapte ce constituie infracţiuni sau contravenţii, în sensul prezentei legi, se stabileşte potrivit anexelor nr. 1 şi 2.

(2) În cazul în care daunele produse fondului cinegetic determină reducerea cotei de recoltă, despăgubirile se încasează de gestionarii fondurilor cinegetice, direct sau prin intermediul direcţiilor generale ale finanţelor publice.

(3) Despăgubirile încasate de gestionarii fondurilor cinegetice sunt utilizate şi distribuite după cum urmează:

a) 75% se reţin de gestionarii care le încasează pentru gospodărirea vânatului;

b) 25% se achită de gestionarii care le încasează agenţilor constatatori.

(4) În cazul în care daunele produse faunei cinegetice nu determină reducerea cotei de recoltă, despăgubirile se încasează de administrator, prin intermediul structurilor teritoriale sau al direcţiilor generale ale finanţelor publice.

(5) Despăgubirile încasate de administrator sunt utilizate şi distribuite după cum urmează:

a) 75% se virează la bugetul de stat;

b) 25% se achită agenţilor constatatori.

 

CAPITOLUL VI – Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 52. – Animalele sălbatice din intravilanul localităţilor, din ariile protejate de tip faunistic, din grădinile zoologice, din centre de reabilitare, din sanctuare, cele deţinute sau folosite legal în scopuri artistice, precum şi cele din crescătoriile de vânat autorizate şi din complexurile de vânătoare nu sunt supuse dispoziţiilor prezentei legi.

Art. 53. – (1) Reactualizarea delimitării fondului cinegetic al României în fonduri cinegetice se face în condiţiile prezentei legi de către administrator, în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(2) În situaţia în care, în urma reactualizării prevăzute la alin. (1), fondurile cinegetice existente la intrarea în vigoare a prezentei legi îşi modifică limitele, fondul cinegetic se consideră nemodificat dacă, după reactualizare, în suprafaţa acestuia se regăsesc mai mult de 50% din suprafaţa fondului cinegetic existent anterior reactualizării.

Art. 54. – Studiile prevăzute la art. 17 alin. (2) vor fi întocmite de actualii gestionari, în maximum un an de la publicarea prezentei legi.

Art. 55. – Bunurile patrimoniale ale vechilor deţinători, existente pe fondurile cinegetice, se pot prelua, prin cumpărare, de noii deţinători, pe baza protocoalelor încheiate în acest scop, în condiţiile stabilite între părţi.

Art. 56. – (1) În scopul administrării şi gestionării fondului cinegetic într-o concepţie unitară, administratorul elaborează şi aprobă, cu avizul Consiliului Naţional de Vânătoare, în limita prevederilor prezentei legi, regulamente, instrucţiuni şi reglementări tehnice.

Actuala strategie cinegetică şi actualele regulamente, instrucţiuni şi norme tehnice privind vânatul şi vânătoarea, emise în baza Legii fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, rămân în vigoare până la revizuirea acestora în concordanţă cu reglementările internaţionale la care statul român este parte, dar nu mai târziu de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 57. – (1) Valorile de despăgubire sunt stabilite în euro şi se achită în lei, la cursul oficial de la data achitării.

(2) Pentru fapta prevăzută la art. 14 alin. (2), valoarea despăgubirilor se stabileşte pe cale civilă.

(3) Valorile de despăgubire prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 sunt aplicabile în cazurile în care prin faptele săvârşite a fost diminuată, cantitativ sau calitativ, populaţia faunei de interes cinegetic din fondurile cinegetice în afara cotei de recoltă sau a fost diminuată populaţia faunei de interes cinegetic existentă în terenurile prevăzute ca excepţii la art. 1 lit. j).

(4) În cazurile în care prin fapte de braconaj a fost diminuată, cantitativ sau calitativ, populaţia faunei de interes cinegetic din fondurile cinegetice, prejudiciul produs diminuează cota de recoltă stabilită pentru specia/speciile respectivă/respective pentru fondul cinegetic.

(5) Dacă prin fapte de braconaj a fost diminuată, cantitativ sau calitativ, populaţia faunei de interes cinegetic după realizarea integrală a cotei de recoltă pentru fondul cinegetic unde a fost săvârşită fapta, prejudiciul este produs statului român şi pentru calculul despăgubirilor se aplică cuantumul prevăzut în anexele nr. 1 şi 2.

Art. 58. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezenta lege.

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 17 mai 2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Contractele de gestionare a fondurilor cinegetice, existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, rămân valabile până la data încetării raporturilor contractuale.

___________

*) Anexele nr. 1 şi 2 sunt reproduse în facsimil.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

 

p. PRESEDINTELE                                           PRESEDINTELE SENATULUI
 
CAMEREI DEPUTATILOR,                      NICOLAE VACAROIU

 

MIRON TUDOR MITREA                                 

 

 

 

Bucureşti, 9 noiembrie 2006.

Nr. 407.

 

 

 

 

   ANEXA Nr. 1

 

    Perioadele de vânare, valoarea de calcul al tarifului de gestionare şi valoarea de despăgubire în cazul unor fapte ilicite pentru speciile la care vânarea este permisă

Denumirea speciei

Perioada de vânătoare

Valoarea de despăgubire (în euro) în perioada

admisă

interzisă

 

 

A. Mamifere

 

 

 

1.

Bizamul (Ondatra zibethica) 1 sept. -15 apr.

80

160

2.

Capra neagră (Rupicapra rupicapra)
– exemplar de trofeu 15 oct. – 15 dec.

8.000

16.000

– exemplar de selecţie 1 sept. – 15 dec.

8.000

16.000

3.

Căpriorul (Capreolus capreolus)
– mascul 15 mai – 15 oct.

2.500

5.000

– femelă 1 sept. – 15 febr.

2.000

4.000

4.

Cerbul comun (Cervus elaphus)
– mascul de trofeu 10 sept. – 15 nov.

6.000

12.000

– mascul de selecţie 1 sept. – 31 dec.

6.000

12.000

– femelă şi viţel 1 sept. – 15 febr.

6.000

12.000

5.

Cerbul lopătar (Dama dama)
– mascul de trofeu 10 oct. – 1 dec.

3.000

6.000

– mascul de selecţie 1 sept. – 15 dec.

3.000

6.000

– femelă şi viţel 1 sept. – 15 febr.

2.000

4.000

6.

Câinele enot (Nyctereutes procyonoides) 15 sept. – 31 mart.

60

120

7.

Dihorul comun (Putorius putorius) 15 sept. – 31 mart.

30

60

8.

Hermelina (Mustela erminea) 15 sept. – 31 mart.

30

60

9.

Iepurele-de-câmp(Lepus europaeus) 1 nov. – 31 ian.

150

300

10.

Iepurele-de-vizuină (Oryctolagus cuniculus) 1 nov. – 31 ian.

100

400

11.

Jderul (Martes sp.) 15 sept. – 31 mart.

200

400

12.

Marmota (Marmota marmota) 15 sept. – 31 oct.

300

600

13.

Mistreţul (Sus scrofa) 1 aug. – 15 febr.

1.000

2.000

14.

Muflonul (Ovis aries musimon) 15 sept. – 15 dec.

4.000

8.000

15.

Nevăstuica (Mustela nivalis) 15 sept. – 31 mart.

100

200

16.

Şacalul (Canis aureus) 15 mai – 31 mart.

80

160

17.

Viezurele (Meles meles) 1 aug. – 31 mart.

100

200

18.

Vulpea (Vulpes vulpes) tot anul

50

 

 

B. Păsări

 

 

 

1.

Becaţina comună (Gallinago gallinago) 1 sept. – 28 febr.

55

135

11.

Becaţina mică (Lymnocryptes minimus) 1 sept. – 28 febr.

55

135

2.

Cioara grivă (Corvus corone cornix) 1 iun. – 31 mart.

10

20

21.

Cioara grivă sudică (Corvus corone sardonius) 1 iun. – 31 mart.

10

20

3.

Cioara-de-semănătură (Corvus frugilegus) 1 aug. – 31ian.

10

70

31.

Cioara neagră (Corvus corone corone) 1 iun. – 31 mart.

10

70

4.

Ciocârlia-de-câmp (Alauda arvensis) 15 sept. – 15 nov.

20

30

5.

Cocoşarul (Turdus pilaris) 1 sept. – 28 febr.

27

75

6.

Cocoşul de munte (Tetrao urogallus)- mascul Fără perioadă de vânare

2.700

7.

Abrogat prin art. II pct. 16 din nr. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 154/2008

8.

Coţofana (Pica pica) 1 iun. – 31 mart.

10

20

9.

Fazanul (Phasianus colchicus) 1 oct. – 28 febr.

35

70

10.

Gaiţa (Garrulus glandarius) 1 sept. – 28 febr.

27

135

11.

Găinuşa-de-baltă (Gallinula chloropus) 1 sept. – 28 febr.

27

50

111.

Gâsca-de-semănătură (Anser fabalis fabalis) 1 sept. – 28 febr.

55

275

12.

Gâsca-de-vară (Anser anser rubrirostris) 1 sept. – 20 ian.

55

275

13.

Gârliţa mare (Anser albifrons) 1 sept. – 20 ian.

55

275

14.

Graurul (Sturnus vulgaris) 1 sept. – 28 febr.

15

55

141.

Graurul dobrogean (Sturnus vulgaris balcanicus) 1 sept. – 28 febr.

15

55

15.

Guguştiucul (Streptopelia decaocto) 15 aug. – 15 febr.

27

80

151

. Ierunca (Bonasa bonasia) 15 sept. – 15 dec.

150

350

16.

Lişiţa (Fulica atra) 1 sept. – 31 ian.

27

110

17.

Porumbelul gulerat(Columba palumbus) 15 aug. – 28 febr.

27

80

18.

Porumbelul-de-scorbură(Columba oenas) 15 aug. – 28 febr.

55

110

19.

Potârnichea (Perdix perdix) 15 sept. – 31 dec.

55

220

20.

Prepeliţa (Coturnix coturnix) 15 aug. – 31 dec.

27

80

21.

Raţa mare (Anas platyrhynchos) 1 sept. – 31 ian.

55

110

22.

Raţa mică (Anas crecca) 1 sept. – 28 febr.

55

110

23.

Raţa fluierătoare (Anas penelope) 1 sept. – 28 febr.

55

110

24.

Raţa-cu-cap-castaniu (Aythya ferina) 1 sept.-28 febr.

55

110

25.

Raţa moţată (Aythya fuligula) 1 sept.-28 febr.

55

110

26.

Raţa pestriţă (Anas strepera) 1 sept.-28 febr.

55

110

27.

Raţa sunătoare (Bucephala clangula) 1 sept.- 31 ian.

55

110

28.

Raţa lingurar (Anas clypeata) 1 sept.-28 febr.

55

110

29.

Raţa suliţar (Anas acuta) 1 sept.- 31 ian.

65

130

30.

Raţa cârâitoare (Anas querquedula) 1 sept.-28 febr.

65

130

31.

Raţa-cu-cap negru (Aythya marila) 1 sept.-28 febr.

65

130

32.

Sitarul de pădure (Scolopax rusticola) 1 sept.-28 febr.

55

110

33.

Abrogat prin art. I pct. 59 din Legea nr. 215/2008

34.

Stăncuţa (Corvus monedula) 15 iul.-15 febr.

27

75

35.

Sturzul-de-vâsc (Turdus viscivorus) 1 sept.- 31 ian.

27

75

36.

Sturzul cântător (Turdus philomelos) 1 sept.- 31 ian.

27

75

37.

Sturzul-viilor (Turdus iliacus) 1 sept.-28 febr.

27

75

38.

Turturica (Streptopelia turtur) 15 aug.-28 febr.

27

75

___________

   ANEXA Nr. 2

 

    Valoarea de despăgubire în cazul unor fapte ilicite şi valoarea de calcul a tarifului de gestionare pentru speciile la care vânarea este interzisă

Nr. crt.

Denumirea

Valoarea de despăgubire (în euro)

 

 

A. Mamifere

 

1.

Castorul (Castor fiber)

6.000

2.

Elanul (Alces alces)

20.000

3.

Hamsterul/Hârciogul (Cricetus cricetus)

100

4.

Lupul (Canis lupus)

1.000

5.

Nurca (Lutreola lutreola)

200

6.

Pisica sălbatică (Felis silvestris)

200

7.

Râsul (Lynx lynx)

2.000

8.

Ursul (Ursus arctos)

40.000

9.

Veveriţa (Sciurus vulgaris)

100

10.

Vidra (Lutra lutra)

2.000

11.

Zimbrul (Bison bonasus)

30.000

 

 

B. Păsări

 

1.

Acvila-de-câmp (Aquilaheliaca)

2.700

2.

Acvila-de-munte (Aquilachrysa 1tos)

2.700

3.

Acvila-de-stepă (Aquilarapax orientalis)

1.350

4.

Acvila-mică (Hieraaetus pennatus)

1.350

5.

Acvila-ţipătoare mică (Aquilapomarina)

1.350

6.

Acvila-ţipătoare mare (Aquilaclanga)

1.350

7.

Acvila-porumbacă (Hieraaetus fasciatus)

540

8.

Alunarul (Nucifraga caryocatactes)

80

9.

Auşelul (Regulus sp.)

27

10.

Barza albă (Ciconia ciconia)

270

11.

Barza neagră (Ciconia nigra)

410

12.

Bătăuşul (Philomachus pugnax)

220

13.

Abrogat prin art. I pct. 64 din Legea nr. 215/2008

14.

Becaţina mare (Gallinago media)

135

15.

Boicuşul (Remiz pendulinus)

27

16.

Botgrosul (Coccothraustes coccothraustes)

80

17.

Brumăriţa (Prunnela sp.)

27

18.

Bufniţa (Bubo bubo)

1.350

19.

Buhaiul-de-baltă (Botaurus stellaris)

540

20.

Capântortura (Jynx torquilla)

135

21.

Caprimugul (Caprimulgus europaeus)

135

22.

Călifarul alb (Tadorna tadorna)

540

23.

Călifarul roşu (Tadorna ferruginea)

1.350

24.

Cănăraşul (Serinus serinus)

27

25.

Câneparul (Carduelis cannabina)

27

26.

Chira (Sterna sp.)

160

27.

Chirighiţa (Chlidonias sp.)

135

28.

Ciocântors (Recurvirostra avosetta)

135

29.

Cinghiţa-de-iarnă (Montifringilla nivalis)

55

30.

Cinteza (Fringilla sp.)

27

31.

Ciocănitoarea (Dendrocopos ep.; Picoide sp.; Drycopus sp.)

135

32.

Ciocănitoarea neagră (Drycopus martius)

270

33.

Ciocârlanul (Galerida cristata)

80

34.

Ciocârlia (Lullula sp.; Melanocorypha)

80

35.

Ciocârlia urecheată (Eremophila alpestris)

80

36.

Ciovlica (Glareola sp.)

270

37.

Ciuful (Asio sp.)

270

38.

Ciuvica (Glaucidium passerinium)

270

39.

Ciuşul (Otus scops)

270

40.

Cocorul mare (Grus grus)

540

41.

Cocorul mic (Anthropoides virgo)

540

42.

Cocoşul-de-mesteacăn (Lyrurus tetrix)

1.350

43.

Codalbul (Haliaeetus albicilla)

2.700

44.

Codobatura (Motacilla sp.)

27

45.

Codroşul (Phoenicurus sp.)

27

46.

Cojoaica (Certhia sp.)

27

47.

Corbul (Corvus corax)

135

48.

Corcodelul mic (Pachybaptus ruficollis)

55

49.

Corcodelul mare (Podiceps cristatus)

55

50.

Corcodelul-cu-gât-negru (Podiceps nigricolis)

135

51.

Corcodelul-cu-gât-roşu (Podiceps griseigena)

270

511.

Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo)

200

52.

Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus)

410

53.

Cresteţul (Porzana sp.)

80

54.

Cârsteiul-de-baltă (Rallus aquaticus)

55

55.

Cârsteiul-de-câmp (Crex crex)

410

56.

Cucul (Cuculus canorus)

135

57.

Cucuveaua (Athene noctua)

270

58.

Cufundarul (Gavia artica)

135

59.

Cufundarul mic (Gavia stellata)

135

60.

Cufundarul mare (Gavia immer)

150

61.

Culicul mare (Numenius arquata)

270

62.

Culicul mic (Numenius phaeopus)

270

63.

Culicul-cu-cioc-subţire (Numenius tenuirostris)

2.700

64.

Drepneaua (Apus sp.)

55

65.

Dropia (Otis tarda)

2.700

66.

Dumbrăveanca (Coracias garrulus)

270

67.

Egreta mare (Egretta alba)

270

68.

Egreta mică (Egretta garzetta)

135

69.

Eiderul (Somateria mollissima)

405

70.

Ferestraşul mare (Mergus merganser)

400

71.

Ferestraşul mic (Mergus albellus)

135

72.

Ferestraşul moţat (Mergus serrator)

400

73.

Fâsa (Anthus sp.)

27

74.

Flamingul (Phoenicopterus ruber)

270

75.

Florintele (Carduelis chloris)

27

76.

Fluierarul-de-munte (Actitis hypoleucos)

55

77.

Fluierarul sur (Xenus cinereus)

55

78.

Fluierarul (Tringa sp.)

55

79.

Fluturaşul-de-stâncă (Trichodroma muraria)

270

80.

Forfecuţa (Loxia sp.)

55

81.

Frunzăriţa (Hippolais sp.)

27

82.

Fugaciul (Calidris sp.)

55

83.

Furtunarul (Puffinus puffinus)

55

84.

Gaia neagră (Milvus migrans)

1.350

85.

Gaia roşie (Milvus milvus)

1.350

86.

Ghionoaia (Picus sp.)

135

87.

Gârliţa mică (Anser erythropus)

1.350

88.

Abrogat prin art. I pct. 64 din Legea nr. 215/2008

89.

Gâsca-mică-de-semănătură (Anser fabalis rossicus)

410

90.

Gâsca-cu-cioc-scurt (Anser fabalis brachyrhynchus)

410

91.

Gâsca-cu-gât-roşu (Branta ruficollis)

1.350

92.

Gâsca neagră (Branta bernicla)

410

93.

Grangurul (Oriolus oriolus)

110

94.

Greluşelul (Locustella sp.)

27

95.

Guşă-vânătă (Luscinia sp.)

27

96.

Heretele (Circus sp.)

270

97.

Hoitarul (Neophron percnopterus)

2.700

98.

Huhurezul (Strix sp.)

270

99.

Abrogat prin art. I pct. 64 din Legea nr. 215/2008

100.

Inăriţa (Carduelis sp.)

27

101.

Lăcarul (Acrocephalus sp.)

27

102.

Lăcustarul (Sturnus roseus)

55

103.

Lăstunul (Delichon sp.; Riparia sp.; Hirundo sp.)

27

104.

Lebăda-de-vară (Cygnus olor)

270

105.

Lebăda-de-iarnă (Cygnus cygnus)

540

106.

Lebăda mică (Cygnus columbianus)

540

107.

Lopătarul (Platalea leucorodia)

270

108.

Lupul-de-mare (Stercorarius sp.)

135

109.

Măcăleandrul (Erithacus rubecula)

27

110.

Mărăcinarul (Saxicola sp.)

111.

Mătăsarul (Bombycilla garrulus)

55

112.

Mierla gulerată (Turdus torquatus alpestris)

113.

Mierla neagră (Turdus merula)

27

114.

Mierla-de-piatră (Monticola saxatilis)

135

115.

Minuniţa (Aegolius funereus)

270

116.

Mugurarul (Pyrrhula pyrrhula)

80

117.

Mugurarul roşu (Carpodacus erythrinus)

27

118.

Muscarul (Ficedula sp.)

119.

Nagâţul (Chettusia sp.)

135

120.

Nagâţul (Vanellus vanellus)

80

121.

Notatiţa (Phalaropus sp.)

55

122.

Ochiul-boului (Troglodytes troglodytes)

27

123.

Pasărea-ogorului (Burhinus oedicnemus)

270

124.

Pasărea-omătului (Plectrophenax nivalis)

55

125.

Păscărelul negru (Cinclus sp.)

55

126.

Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus)

1.350

127.

Pelicanul creţ (Pelecanus crispus)

1.660

128.

Pescăruşul-cu-trei-degete (Rissa tridactyla)

55

129.

Pescăruşul albastru (Alcedo athis)

55

130.

Pescăriţa (Hydroprogne sp.; Gelochelidon sp.)

135

131.

Pescăruşul (Larus sp.)

135

132.

Piciorongul (Himantopus himantopus)

135

133.

Pietrarul (Oenanthe sp.)

27

134.

Pietruşul (Arenaria interpres)

55

135.

Pitulicea (Phylloscopus sp.)

27

136.

Piţigoiul (Parus sp.)

27

137.

Ploierul (Pluvialis sp.)

55

138.

Presura (Enberiza sp.)

27

139.

Prigoria (Merops apiaster)

55

140.

Privighetoarea (Lusciniola sp.; Luscinia sp.)

80

141.

Prundaşul-de-nămol (Limicola falcinellus)

55

142.

Prundăraşul (Charadrius sp.)

55

143.

Pupăza (Upupa epops)

55

144.

Raţa-cu-cap-alb (Oxyura leucocephala)

540

145.

Raţa-cu-ciuf (Netta rufina)

270

146.

Raţa-de-gheţuri (Clangula hyemalis)

135

147.

Raţa catifelată (Melanitta fusca)

135

148.

Raţa neagră (Melanitta nigra)

135

149.

Raţa roşie (Aythya nyroca)

540

150.

Scatiul (Carduelis spinus)

27

151.

Scoicarul (Haematopus ostralegus)

135

152.

Sfrânciocul (Lanius sp.)

55

153.

Silvia (Sylvia sp.)

27

1531.

Sitarul-de-mal (Limosa limosa)

50

154.

Sitarul-de-mal-nordic (Limosa lapponica)

270

155.

Spârcaciul (Tetrao tetrix)

1.350

156.

Sticletele (Carduelis sp.)

27

157.

Stârcul-de-cireadă (Bubulcus ibis)

135

158.

Stârcul galben (Ardeola ralloides)

70

159.

Stârcul-de-noapte (Nycticorax nycticorax)

135

160.

Stârcul pitic (Ixobrychus minutus)

55

161.

Stârcul roşu (Ardea purpurea)

135

162.

Stârcul cenuşiu (Ardea cinerea)

135

163.

Striga (Tyto alba guttata)

540

164.

Stufărica (Cettia cetti)

27

165.

Şerparul (Circaetus circaetus gallicus)

540

166.

Şoimul călător (Falco peregrinus)

1.660

167.

Şoimul-de-iarnă (Falco columbarius)

540

168.

Şoimul dunărean (Falco cherrug)

2.700

169.

Şoimul rândunelelor (Falco subbuteo)

540

170.

Şorecarul mare (Buteo rufinus)

540

171.

Şorecarul încălţat (Buteo lagopus)

270

172.

Şorecarul comun (Buteo buteo)

270

173.

Ţicleanul (Sitta europaea)

27

174.

Ţigănuşul (Plegadis falcinellus)

555

175.

Uliganul-pescar (Pandion haliaetus)

540

176.

Uliul (Accipiter sp.)

270

177.

Vânturelul-de-seară (Falco vespertinus)

1.350

178.

Vânturelul mic (Falco naumanni)

1.350

179.

Vânturelul roşu (Falco tinnunculus)

540

180.

Viesparul (Pernis apivorus)

540

181.

Vulturul negru (Aegypius monachus)

2.700

182.

Vulturul sur (Gyps fulvus)

2.700

183.

Zăganul (Gypaetus barbatus)

2.700

 

Read more

Lamuriri privind zonele de pescuit

LAMURIRI PRIVIND ZONELE DE PESCUIT AJVPS BACAU

În conformitate cu prevederile art. 91 alin. (1) din O.U.G. nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura (aprobată prin Legea nr. 317/2009), pentru canalele de fugă ale C.H.E. de pe râurile Bistriţa şi Siret, autorizaţia de pescuit recreativ-sportiv revine titularului de autorizaţie pentru cursul principal de apă – A.J.V.P.S. Bacău, astfel:

1.  Autorizaţia ANPA nr. 277/07.03.2011 pentru râul Bistriţa (de la limita cu jud. Neamţ până la confluenţa cu râul Siret) include:

a) Canalul de fugă al CHE Racova (de la limita cu jud. Neamţ, până la vărsarea în Lacul Gârleni);

b) Canalul de fugă al CHE Gârleni (de la Baraj Lespezi, până la vărsarea în Lacul Lilieci);

c) Canalul de fugă al CHE Bacău I (de la Baraj Lilieci, până la vărsarea în lacul Bacău II);

d) Canalul de fugă al CHE Bacău II (de la Baraj Bacău II, până la vărsarea în râul Siret);

2. Autorizaţia ANPA nr. 276/07.03.2011 pentru râul Siret (de la Hârleşti până la Tătărăşti) include:

a) Canalul de fugă al CHE Galbeni (de la Baraj Galbeni, până la vărsarea în Lacul Răcăciuni);

b) Canalul de fugă al CHE Răcăciuni (de la Baraj Răcăciuni, până la vărsarea în Lacul Bereşti):

c) Canalul de fugă al CHE Bereşti (de la Baraj Bereşti, până la limita cu jud. Vrancea).

Pe toate aceste canale de fugă pot practica pescuitul recreativ-sportiv:

a)  Membrii pescari ai A.J.V.P.S. Bacău, cu carnetul de membru vizat pe anul în curs;

b)  Alţi deţinători de permise de pescuit ANPA pe anul în curs (nemembri ai A.J.V.P.S. Bacău) care au achitat la A.J.V.P.S. Bacău tariful de acces pe anul în curs (6 lei/săptămână; 12 lei/lună; 24 lei/an), pentru fiecare din cele două zone de pescuit autorizate (Râul Bistriţa sau Râul Siret).

Read more